Preocupările tinerilor de azi se ancorează între tradiționalism și globalizare. Implicarea loc în activitățile culturale este redusă la minim, ei aspirând tot mai mult la acele proiecte și activități de pe urma căror pot fi  răsplătiți pentru munca și efortul depus. Se pare că nimeni nu mai dorește să-și folosească timpul liber degeaba. Acestea se pot observa cel mai bine la marile manifestări ale românilor din Voivodina, la care din an în an participă tot mai puțini tineri. La ediția de anul acesta a Marelui Festival, care va avea loc la vară, la Doloave, numărul soliștilor este unul foarte mic în comparație cu alți ani. Acest lucru este valabil și în cazul altor manifestări, similare. Apar aceiași soliști vocali, fie că e vorba de Festivalul de Folclor, cel de romanțe sau obiceiurile de iarnă. Nici la capitolul teatru lucrurile nu stau mult mai bine.

Domeniul culturii și cel al  educaţiei au o misiune comună formatoare, iar prin variate proiecte și activități pot contribui la socializarea copiilor, tinerilor și adulţilor în spiritul vremurilor pe care le trăim și al idealurilor pe care le avem ca societate. Însă, la nivelul acestor proiecte și activități există încă prea puţine zone de intersecţie și colaborare, în ciuda conștiinţei faptului că există o miză importantă atât a culturii în mediul școlar, cât și a importanţei educaţiei pentru adresarea, formarea și dezvoltarea tinerilor în vederea accesării experienţelor artistice și a aprecierii patrimoniului.

Acest ultim punct menționat  este bine cunoscut. Patrimoniul știm să-l apreciem în acele ocazii cum sunt festivalurile și manifestările ocazionale când, îmbrăcați în port popular, cântăm și dansăm. Nu putem nega faptul că în sânul minorității avem tineri talentați și nu puțini la număr, dar valorile culturale nu se manifestă doar prin folclor. Ceea ce ne îngrozește este faptul că manifestările de acest gen se înmulțesc, se dublează, fără să le cunoaștem rostul.

Conform unui studiu american, la care au fost participat 500 de elevi de școală generală și liceu, s-a dovedit că tinerii de azi sunt mai inteligenţi, mai dezinhibaţi şi mai creativi decât cei din generaţiile anterioare, dar sistemul de învăţământ învechit nu reuşeşte să-i îndrepte către performanţă şi intră adeseori în conflict cu valorile lor. Tinerii de azi au o personalitate puternică, sunt mai inteligenți și mai creativi, dar totodată, din studiul citat se arată că sunt mai agitaţi şi mai nervoşi, sunt superficiali şi se concentrează greu, evitând asumarea responsabilităţii.

Chiar dacă ştiu mai multe şi sunt mai deschişi din punct de vedere cultural, tinerii noilor generaţii nu cunosc respectul, sunt lipsiţi de valori şi foarte „materialişti”. Din punct de vedere al vocaţiei, sunt atraşi de domeniul IT şi deţin aptitudini foarte bune de învăţare a limbilor străine. Totuşi, nu le place deloc lectura, sunt orientaţi către alegeri facile şi sunt dependenţi de vizual, inclusiv de propria imagine care îi preocupă în mod exagerat. De aceea, din alt studiu aflăm că pe rețelele de socializare, în mod aparte pe Instagram, cele mai populare conturi sunt cele de înfrumusețare, de care au devenit obsedate (dependente) 80 % din fete.

Popularitatea rețelelor de socializare a determinat și o mare schimbare în modul de gândire al tinerilor, astfel că s-au schimbat și percepțiile lor de viață. Să sperăm că această tranziție nu ne va îndepărta prea mult de rădăcini.

Teodora SMOLEAN