Slavco Almăjan, ,,Fuga de margine. Cartea iluziei”, Panciova, Editura ,,Libertatea” 2019

Slavco Almăjan nu mai are nevoie de o prezentare prealabilă. Este o personalitate de prim rang a culturii românilor din Serbia, poet, prozator și un imagolog care a îmbogățit bibliografia noastră cu romane, volume de versuri, dar și cu cărți de eseuri: ,,Metagalaxia minoritară” (1996), ,,Deliciosul destin minoritar” (1992), ,,Hacienda cu beladone. Tratat de imagologie” (2003). Deși până la publicarea celui mai recent volum de eseuri a făcut o pauză de 16 ani în ceea ce privește acest segment de activitate, a abordat tema minoritatului și cea a marginii în poezie și proză, publicând câteva cărți memorabile.

Iubitorii acestor teme și scrisului lui Slavco Almăjan nu au avut decât să se bucure când la finele anului 2019 a apărut ,,Fuga de margine. Cartea iluziei”. Iată că sfârșitul este un început, în acest caz începutul unui an cu însemnătate deosebită pentru autor, întrucât în martie împlinește 80 de ani. Un început marcat de publicarea unei cărți – ce își poate dori mai mult un scriitor?

Îndoieli în privința temei eseului nu ar trebui să existe. Autorul vine cu ideea că eram ,,prizonierii culturii de margine”, singura soluție salvatoare fiind fuga de margine.

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 25 ianuarie 2020.