În următoarele câteva numere ale săptămânalului vom publica fragmente din câteva lucrări prezentate la ediția de anul acesta a Simpozionului ,,Zilele de Teatru… trecut, prezent și viitor”, organizat de Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina, R. Serbia, lucrări care sunt cuprinse și în recent apăruta carte ce poartă același titlu ca și Simpozionul.

Coperta cărții ,,Zilele de teatru… trecut, prezent și viitor (2)”

 

Scrie: Mircea LELEA

Prea mulţi „tolbaşi de vorbe goale” se plimbă în zilele noastre, pe ici, pe colea, făcând negustorie cu valorile cultural-identitare ale românilor din Voivodina şi poate chiar crezându-se stăpâni peste întreaga suflare românească, peste organizaţiile româneşti, instituţiile formate timp de decenii, trupe de teatru şi alte formaţii. Aceştia consideră că au mai multă chintesenţă decât nemuritorii zei protectori ai artei şi frumosului care ne fac ca la exact un secol de la plecarea în eternitate a lui Alexandru Vlahuţă să considerăm că este de cuviinţă să facem referire la versurile lui atunci când mai ajunge pe agenda etniei româneşti din Voivodina ideea de a vorbi despre teatru.

Este un act de curaj să vorbim despre teatrul românesc din Voivodina, să deschidem tema culturii şi a promovării valorilor culturale care „în ţara de pripas” tot mai des se risipesc sau cel puţin se defăimează.

În situaţia în care am ajuns să marcăm jubileele unor formaţii inexistente, acestea fiind de fapt reînfiinţate cu prilejul jubileelor, în care cultura nu rareori reprezintă doar un paravan pentru satisfacerea unor egouri şi poate chiar reglarea unor conturi (bancare, nu de altă natură), a te implica într-o activitate culturală, în montarea şi prezentarea unui spectacol este un act de curaj suprem, o îndârjire care asigură perpetuarea unei manifestări care timp de decenii a scos pe scenele căminelor culturale sute de spectacole şi mii de actori care pentru o seară au încercat să fie altceva decât ceea ce sunt în cotidian, au reuşit să realizeze roluri impresionante, dar crizele îşi lasă uşor amprenta şi asupra acestei scântei de cultură şi românism în spaţiul voivodinean.