Copiii sunt rodul căsniciei fericite

Considerat pomul vieţii, bradul are funcţii în ritualele legate de toate momentele importante ale vieţii.
Veşnic verde pe culmile munţilor, prin simetria excepţională, el inoculează sensul perfecţiunii. Adeseori, în poezia cultă apare ca element al peisajului solemn sau ca reper în lumea trecătoare. În poezia ,,Bradul” de B. P. Hasdeu, pomul sugerează statornicia, rezistenţa şi frumuseţea, forţa şi vitalitatea poporului.
Parcă născut în poezia populară românească, Sorin Șublea (a lu Bradu) din Satu-Nou, a dovedit că aer calitățile amintite mai sus. Așadar, porecla familiei sale, ,,Bradul”, îi corespunde din toate privințele.
Familia Șublea a iubit, dintotdeuna, cântecul și frumosul, viața și oamenii. Cu această caracteristică genetică este înzestrat și Sorin (n. 1978). Îl cunosc de mulți ani, de când rătăcirea prin viață a devenit modul nostru de a fi.
Sorin a absolvit școala generală la Satu-Nou, la despărțămintele în limba română. Spune că acest lucru i-a servit ca reper pentru tot ceea ce a urmat, mai ales în ceea ce privește activitățile cultural-artistice. În cei mai fragezi ani a dovedit că are încinații către cântecul românesc și dansul popular. La programele școlare a participat cu mare bucurie. Oriunde s-a prezentat, i-a încântat pe toți cu vocea lui fermecătoare.

Frumusețea muzicii populare românești

Sorin spune că în muzica populară românească Dumnezeu a ascuns frumuseți și valori nebănuite, care reînvie și se lasă descoperite prin Cuvântul Lui. Tocmai din acest motiv, a consacrat o parte din viață Bisericii Ortodoxe Române din Satu Nou. De când se știe a cântat Apostolul în timpul liturghiilor oficiate de prot. Gheorghe Ianeș, care pe parcursul a 40 de ani în stâlpii Bisericii Ortodoxe Române din acest sat a zidit multă dragoste și devotament. Mulți ani Sorin a fost ,,geac” la biserica românească din sat și a asistat cu regularitate la toate slujbele. Pentru copiii de astăzi ar putea să fie un exemplu pozitiv, deoarece, după spusele lui Sorin, biserica este temelia identității și spiritualității noastre, de care toți cei care se se consideră români trebuie să țină cont.
În anii care au urmat, Sorin a fost membru al corului bărbătesc al Bisericii Ortodoxe Române, rotundjindu-și astfel activitățile multiple în biserică.


Cântecul, muzica și frumusețea culturii naționale l-au adus și pe scena Casei de Cultură. Acolo l-am cunoscut în calitate de solist vocal, dansator și membru al Societății Cultural-Artistice ,,Dr. Radu Flora”. Peste 15 ani a cântat și a dansat la mai multe festivaluri și programe culturale, atât la noi în țară, cât și străinătate. Sorin spune că cea mai importantă prestație a sa a fost la Festivalul ,,Ana Lugojana” din Lugoj, în anul 2000. Un număr mare diplome sunt mărturia activității culturale bogate desfășurate de Sorin Șublea.
Sorin s-a afirmat și ca fanfarist. Pe când a fost elev în clasa VII-a, a devenit membru al vestitei formații ,,Cultura”, condusă la acea vreme de Roman Mălaimare-Manu. După divergențele din cadrul formației, în anul 1995 Sorin a trecut la noua fanfară ,,Tineretu”. Instrumentul său preferat a fost bas fligorn. Muzica și frumosul sunt particularități caracterului său hoinar și vesel.
Sorin, o persoană cu multe aptitudini, după cum putem deduce din cele de mai sus, a avut succese și în sport. Fotbalul a fost și a rămas sportul său preferat. La vârsta de 9 ani s-a încadrat în clubului ,,Sloga” din Satu-Nou, iar la 15 ani a devenit cadet la clubul ,,Dinamo” din Panciova.

Valentin MIC
Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 27 din 7 iulie 2018