La Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite care a avut loc săptămâna trecută la New York a fost adoptată Rezoluția despre Srebrenica. Cu toate că s-a așteptat că această rezoluție să fie votată în unanimitate, sau cu majoritatea de voturi, rezultatul votului au spulberat încrederea țărilor care au propus-o și au militat pentru adoptarea ei. Astfel, pentru Rezoluția privind Srebrenica au votat 84 de țări, 19 au fost împotrivă iar 68 au fost abținute.
Adresându-se celor prezenți, președintele Aleksandar Vučić a subliniat că adoptarea acestei rezoluții „va deschide Cutia Pandorei și că omenirea se confrunta cu o serie de acuzații de genocid”. Pe marginea acestei rezoluții au fost consemnate declarații ale unor personalități din mai multe state care s-au înscris în rândul celor care au fost împotriva rezoluției, În acest sens, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebezya a subliniat că rezultatul votului în Adunarea Generală a ONU arată diviziuni profunde în comunitatea internațională iar ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a menționat că „acest document nu este în conformitate cu principiile de bază ale ONU și va provoca diviziuni în Bosnia și Herțegovina, dar și în întreaga regiune a Balcanilor de Vest.
În argumentarea sa, Antie Lendertse, reprezentantul Germaniei la ONU, susținătorul cheie al Rezoluției, a argumentat că Rezoluția privind Srebrenica „ ar trebui să onoreze victimele și să ofere sprijin celor care au supraviețuit. Desemnarea zilei de 11 iulie drept Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Genocidului din Srebrenica ar trebui să permită comemorarea anuală a zilei ONU și să conțină un limbaj împotriva negării genocidului.
Eufrozina GREONEANŢ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 22 din 30 mai
