Literatura adevărată nu este doar scrisă, ci trăită. Ea nu se măsoară în pagini, ci în ecouri lăsate în suflete, în punți create între generații, în rezistența unui destin care nu doar traversează timpul, ci îl înnobilează, lăsând în urmă un patrimoniu literar ce devine parte din conștiința unui neam.
Un astfel de destin definește întreaga operă a lui Slavco Almăjan, unul dintre acei scriitori rari care nu doar au traversat epocile, ci le-au înnobilat, dăruindu-le sens, forță și continuitate.
Poet, prozator, eseist, imagolog, traducător și editor, Slavco Almăjan a transformat literatura într-o punte între generații, între culturi, între trecut și viitor. Prin opera sa, cuvântul românesc din Voivodina și-a găsit un ecou puternic, depășind granițele geografice și temporale, fiind tradus și apreciat pe scenele literare internaționale.
De-a lungul unei vieți dedicate creației și culturii, a fost nu doar martor al schimbărilor vremurilor, ci și un constructor al memoriei colective, un apărător al identității românești, un om care a înțeles că literatura nu este doar artă, ci și rezistență, apartenență, continuitate.
ALMĂJAN SLAVCO, n. 10 martie 1940, la Oreşaţ, Banatul Sârbesc. Poet, romancier, eseist, imagolog, editor, publicist, traducător. Studii liceale la Vârşeţ, după care urmează Facultatea de Filozofie din Novi Sad (studii de literatură iugoslavă şi universală). A predat cursuri de artă şi literatură alternativă la Studiile Academice de Specialitate din Novi Sad. Activitate redacţională la Radio Novi Sad; Televiziunea Novi Sad (redactor al secţiei literare); redactor literar al revistei Art Plus (1998); redactor-şef al revistei Lumina (1976-1981); redactor-şef al Editurii Libertatea (1988-1991); director ad interim, respectiv locţiitorul directorului Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” (1993-1995). Preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Voivodoina (1988); preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1990); preşedintele Centrului pentru un Dialog Deschis – ,,Argos” din Novi Sad (2002 -2008); membru al Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina; membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia; membru al Uniunii Scriitorilor din România. Un timp face parte din redacţia Gazeta literară (Književne novine) a Uniunii Scriitorilor din Serbia; membru de onoare al Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română din Iaşi; membru titular al Academiei Internaţionale ..Mihai Eminescu” din Craiova. În 2015 obține titlul de Ambasador al Poeziei, iar în 2023 tilul de Ambasador Cultural. Cetăţean de onoare al Uzdinului, deținătorul titlului „Poetul Iașului”. A trăit un an la New York (1996/1997) unde ia parte la înfiinţarea săptămânalului Romanian Journal. Este deţinătorul mai multor premii în ţară şi străinătate printre care Marele Premiu pentru Poezie „Lucian Blaga” (1996), Premiul „Vasko Popa” (2004), Premiul European pentru Poezie (2020) și Premiul pentru Opera Vieții al Asociației Scriitorilor din Voivodina (2020) și altele. A participat la mai multe reuniuni internaţionale unde a prezentat importante conferinţe din domeniul literaturii moderne. A participat la centenarul Lu Sin, în China, făcând parte din delegaţia Uniunii Scriitorilor din ex-Iugoslavia. Este tradus în mai multe limbi: engleză, franceză, italiană, spaniolă, sârbă, maghiară, ruteană, slovacă, albaneză, turcă, suedeză, polonă. Este prezent în mai multe antologii în ţară şi străinătate: România, Canada, Suedia, Franţa. Este inclus în Antologia poeziei europene contemporane și în Antologia poeziei universale contemporane. Debut în Lumina (1957); debut editorial în 1968. Trăieşte la Novi Sad. Soția Rujița (Molcuț), editor de filme TV. Are două fete: Mona, cu studii master, Academia de Arte din Belgrad și studii de specialitete – inginer design grafic (Novi Sad, New York) și Anda, absolvent al Facultății de Filosofie din Novi Sad; magistru în domeniul bibliotecar, Universitatea din Ljubljana (Slovenia).
Mariana STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 8 martie 2025
