Ioan Baba este una dintre personalitățile marcante ale culturii românești, un nume care și-a înscris cu discreție, dar cu o forță aparte, contribuția în literatura, publicistica și jurnalismul contemporan. Poet de sensibilitate rafinată, jurnalist cu vocație, publicist cu spirit de observație, lexicograf riguros, istoric literar și traducător neobosit, Ioan Baba reprezintă un model de dăruire și perseverență în destinul cuvântului.
El a știut să transforme diversitatea lingvistică și culturală într-un izvor de inspirație, construind punți între literaturi și oameni, între limbi și sensibilități. De-a lungul a peste patru decenii de activitate, a creat o operă impresionantă prin bogăție și varietate: zeci de volume de poezie, traduceri, antologii, panorame literare și lucrări de istorie culturală. Cărțile și versurile sale au circulat în lume, fiind traduse și recunoscute în numeroase limbi, iar personalitatea sa a devenit un reper nu doar pentru românii din Voivodina, ci și pentru întreaga literatură română contemporană.
De asemenea, Ioan Baba a fost jurnalist și redactor-șef al programelor românești la Radio Novi Sad și Televiziunea Voivodinei, dar și redactor responsabil al revistei de literatură, artă și cultură „Lumina”, sub egida Casei de Presă și Editură ,,Libertatea” din Panciova, unde a coordonat apariția multor numere și colecții editoriale. Recunoscut prin numeroase premii, tradus și inclus în antologii prestigioase, Ioan Baba rămâne, înainte de toate, un spirit generos, un constructor de punți și un apărător al cuvântului rostit și scris.
Opera sa este, așa cum sugerează subtitlul, o polifonie în care se întâlnesc poezia, memoria și universalitatea cuvântului, o mărturie vie a dedicării sale neobosite față de literatură și cultură.
IOAN BABA, născut la 25 noiembrie 1951, Seleuș, PA Voivodina, Serbia. Poet, jurnalist și publicist, lexicograf, istoric literar și traducător. Timp de aproape trei decenii și jumătate, a fost jurnalist la Radio Novi Sad și Televiziunea Voivodinei, unde a îndeplinit și atribuțiile de redactor-șef al ambelor programe în limba română. Concomintent, din 1995 și până în anul 2020 a fost și redactor responsabil al revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina” care apare sub egida Casei de Presă și Editură ,,Libertatea” din Panciova. În această perioadă s-a îngrijit de o sută de numere de revistă și de 40 de cărți în „Colecția Lumina”.
După debutul editorial din 1984 au urmat 30 de volume de poezie și tot atâtea cărți din alte domenii. Cărțile sunt în limba română ori sârbă, unele bilingve – fie în română și sârbă, în română și engleză, română și franceză, unele – trilingve în română, franceză și engleză, iar altele chiar multilingve. Volumele lui Ioan Baba au fost publicate la Panciova, Uzdin, Novi Sad, Požega, Sremska Mitrovica, dar și în Romania (Timișoara, Iași, Cluj, Drobeta Turnu Severin, Craiova, București), precum și la Chișinău, în R. Moldova. Cele mai recente cărți ale lui Ioan Baba sunt: „O sută și una de poezii” (Editura Academiei Române, București, 2020), „Tako je – obrnuto” [„Așa este – viceversa”] Ed. DNK – Novi Sad, 2021 și „Poeme hărăzite” (Eubeea, Timișoara, 2024).
A publicat selecții și tălmăciri din opera lui Cătălin Bordeianu (1999), Mića M. Tumarić (2000), Florentin Smarandache (2000), Vasile/Vasko Popa (2002), Aleksandru Băișanu (2003), Pero Zubac (2004 – în colaborare cu S. Almăjan și A. Dumbraveanu), Julian Filip (2007, 2008, 2019), Spasenije Sladojev (2012), Nedeljko Terzić (2013, 2014 – în colaborare cu Virginia Popović, apoi în 2018, 2023, 2025), Leo Butnaru (2019) și 20 de poeți din Novi Sad (2019), 12 poeți din Cipru, precum și poezia altor autori în 20 de cărți comune sau speciale. Împreună cu Ivo Muncian, a publicat primul volum „Нови духовни мост / Punte spirituală nouă” (Зборник савремене лирике / Culegere din lirica contemporană) Нови Сад-Темишвар” (ДНК – Друштво новосадских књижевника, 2019).
În reviste, a dat voce contemporanilor săi și a publicat peste 1.500 de unități bibliografice de traduceri din literatura română, sârbă, maghiară, slovacă, rutenă, muntenegreană, croată, macedoneană, franceză (Canada), poloneză și greacă din Cipru.
Poeziile îi sunt publicate în peste 160 de reviste din lume, numeroase în română și sârbă, apoi în maghiară, slovacă, ruteană, engleză, franceză, spaniolă, italiană, poloneză, rusă, suedeză, macedoneană, bulgară, arabă, chineză, greacă și germană. Este inclus în peste o sută de antologii românești, sârbești, europene și mondiale, publicate în Serbia, România, Suedia, Slovacia, Franța, Belgia, SUA, Republica Moldova, Tunisia, Liban, India, China, Germania și Spania.
Peste 200 de recenzii și eseuri despre opera sa sunt publicate în cărți de critică literară, dicționare, bibliografii și monografii, iar câteva sute în periodice. Este inclus în două lucrări capitale ale Academiei Române „Enciclopedia Banat – Literatură” (Timișoara, 2015), Dicționar general al literaturii române, volumul I A/B (București, 2016), Lexiconul scriitorilor de literatură sârbă A-B (Matica srpska, NoviSad, 2020). A primit 96 de premii și distincții literare acordate în Serbia, România, Republica Moldova, Bulgaria, Liban, Italia, China, Tunisia, Spania, precum și câteva premii pentru jurnalism și film documentar TV.
Este membru al Societății Scriitorilor din Voivodina, al Uniunii Scriitorilor din România și unul dintre fondatorii DNK – Societatea Scriitorilor Novi Sad. Trăiește și creează în Novi Sad.
Mariana STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 47 din 22 noiembrie 2025
