Mărțișorul, simbol al primăverii și al renașterii naturii, se sărbătorește de mulți ani în poporul nostru. După numeroasele sărbători de iarnă, în poporul nostru sărbătorim dragostea de Dragobete pe 24 februarie, iar apoi ne bucurăm de sosirea Mărțișorului pe 1 martie.
Îmi amintesc cu drag de copilărie, când, alături de părinți și surioara mea mai mică, începusem să facem mărțișoare în fiecare seară de sfârșit de februarie. Le confecționam seara, pentru că atunci toată familia se aduna în camera caldă, după ce fiecare își încheia obligațiile zilnice.
Mama era inițiatoarea și ea ne-a învățat cum să împletim cu drag, dar și mai repede, firele de ață roșie și albă. Nu aveam bijuterii convenabile pe care să le punem la aceste mărțișoare, dar ne-am descurcat și am pus perle, cercei și chiar pene de la păsările din curte (curci, găini sau bibilici).
Mare ne era bucuria ori de câte ori primeam vreo scrisoare din țara mamă, România, mai precis din Timișoara, de la rude. Dar și mai mult ne bucuram când aceste scrisori soseau la sfârșit de Făurar, pentru că știam că în plic, pe lângă felicitare, se găseau și două mărțișoare pentru mine și sora mea.
Aceste mărțișoare aveau un farmec aparte. Pe lângă faptul că erau împletite cu dragoste și migală de rudenia noastră, Lenuța, întotdeauna aveau agățate diferite figurine care simbolizau dragostea, norocul sau fericirea. Așa erau agățate: trifoiul cu patru foi, un coșar, inimioare, ghiocei etc.
Ileana BELU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 9 din 1 martie 2025
