,,Am deschis ușa muzicienilor români din Serbia”
OPINIE
Săptămâna trecută, o delegație a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, Serbia, a vizitat Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, cu scopul de a oferi în dar cărți și publicații periodice din producția editorială proprie, dar și de a pune bazele unei colaborări între cele două instituții. Din delegația CPE „Libertatea” …
„Atunci când mâinile mele nu pot îmbrățișa pe cel din inima mea, eu întotdeauna îl cuprind cu rugăciunile mele…” În spațiul cultural contemporan există oameni care nu se limitează la o singură formă de expresie, ci își construiesc identitatea prin mai multe vocații artistice și profesionale. Svetlana Vizitiu este una dintre aceste prezențe complexe, reunind în activitatea sa literatura, jurnalismul cultural, munca de bibliotecar și arta plastică, într-un ansamblu coerent și profund personal. În scrisul său poetic și eseistic se simte o sensibilitate atentă la detaliile vieții cotidiene, transformate în reflecții lirice și meditative. În același timp, activitatea desfășurată în mediul online, prin platforma „Impresii din viață și cărți”, conturează un veritabil spațiu de dialog cultural. Aici, recenziile, eseurile și reflecțiile personale devin punți între autori și cititori, contribuind la promovarea literaturii contemporane și la menținerea unui interes constant pentru lectură în mediul digital. În plan profesional, Svetlana Vizitiu își desfășoară activitatea la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chișinău, unde rolul său depășește atribuțiile tradiționale ale unui bibliotecar. Ea participă activ la organizarea de evenimente culturale, întâlniri cu scriitori și proiecte educaționale, contribuind la transformarea bibliotecii într-un spațiu dinamic al comunității. Dimensiunea artistică este completată de interesul pentru pictură, unde se regăsesc aceeași sensibilitate și aceeași atenție pentru expresivitate, transpuse într-un limbaj vizual sugestiv. Prin toate aceste direcții de activitate, Svetlana Vizitiu se conturează ca o personalitate culturală activă și implicată, apreciată pentru consecvență, deschidere și capacitatea de a inspira prin ceea ce creează și promovează. Doamnă Svetlana Vizitiu, …
După ce s-au terminat competițiile din centrele de calificare, pe data de 5 septembrie 2026 a avut loc turneul final …
Săptămâna trecută s-a încheiat Campionatul de toamnă la fotbal în Divizia intercomunală Vârșeț - Biserica Albă, în care …
În convorbirea cu Miloș Marian Moise din Sărcia, am aflat că luni, în cea de a doua zi …
Ajunși la finalul anului, este momentul potrivit pentru a face o retrospectivă a evenimentelor sportive din 2024, susținute …
Retrospectiva sportului a anului 2023 o vom începe cu cel mai mare eveniment sportiv „Cupa Libertății” Jocurile sportive …
POPULAR
Florica Coțoiu, de la Asociația Femeilor „Bănățenele” din Remetea Mare, România, fiind prezentă la o expoziție de artizanat, a spus, printre altele, că valoarea artei populare constă în autenticitatea ei. La toate manifestările la care s-au prezentat femeile din cadrul Asociației „Bănățenele”, obiectele scoase din lada de zestre sunt cele de valoare. Tot la fel, și prăjiturile tradiționale fac parte din bogatul patrimoniu al românilor de pe aceste meleaguri. La manifestarea de la Sărcia, femeile din Remetea Mare au expus diferite prăjituri autohtone, umplute cu fructe de toamnă, apoi cornulețe cu mac. După cum a mărturisit, rețetele sunt de la bunici și străbunici, iar printre prăjituri erau și cele preferate de orășeni. De la standul acestei asociații nu a lipsit coșul cu fructe de toamnă, mai ales strugurii aurii și poamele proaspăt culese din livadă. Liviu Mircu, colecționar de obiecte vechi La manifestarea de la Sărcia a fost prezent Liviu Mircu, colecționar de obiecte vechi din România. Standul lui era împodobit cu ștergare brodate, cuverturi de pat țesute la război și costume populare. Dintre piesele care fac parte din portul popular, el a adus căciula, cămașa din bumbac și izmenele din bumbac, purtate de oamenii în vârstă. A expus costume pe care le purtau țăranii când mergeau la holdă, precum și unele unelte folosite la munca câmpului. A expus un război de țesut, covoare și cămăși din bumbac, iar toate aceste obiecte sunt autentice, originare din părțile locului de unde vine Liviu.Prăjituri tradiționale după rețeta bunicii Gheorghina Stanea din RomâniaCu …
