De această dată o prezentăm pe Lili Gherle din Reșița, membră a Asociației „Uniți Reușim”. care se concentrează a sprijini persoanele aflate în dificultate. În cadrul asociației derulează proiecte concrete: oferă ajutor financiar și tot ce este necesar pentru a le îmbunătăți viața.
Pe lângă grija față de oameni, au proiecte dedicate și protejării naturii și patrimoniului, precum acțiuni de curățenie, promovarea căii ferate Oravița–Anina și a valorilor Banatului Montan. Iar pasiunea ei pentru flori are legătură tot cu copilăria trăită la sat. Pentru ea, florile nu sunt doar decor, ci viață, echilibru și liniște. Totodată prepară gem simplu, fără conservanți, dulceață cu gustul intens și aromat, compot care păstrează gustul natural, murături asortate etc. Fiecare conservă este făcută cu grijă și dragoste, păstrând gustul autentic.
Te rugăm să ne vorbești de cea mai frumoasă și minunată partea a vieții tale?
Cea mai frumoasă și minunată parte a vieții mele este copilăria trăită la sat. Acolo am învățat ce înseamnă munca, răbdarea și respectul pentru natură și pentru oameni. Am crescut printre câmpuri și grădini, la cules de porumb, cartofi, floarea-soarelui și cânepă. Pentru noi, fetele, era firesc să avem grijă de livadă, de vița de vie, de animale și de tot ce însemna gospodărie. Părinții mei aveau pământ și ne-au crescut cu ideea că nimic nu vine ușor, dar totul capătă valoare atunci când pui suflet și muncă. Satul m-a învățat disciplina fără asprime, solidaritatea fără vorbe mari și bucuria lucrurilor simple: mirosul pământului lucrat, roadele strânse cu mâinile noastre, liniștea de la apus. Acea copilărie m-a format ca om. De acolo vine legătura mea profundă cu natura, respectul pentru muncă și dorința de a fi utilă comunității. Este fundația pe care s-a clădit tot ce sunt astăzi.
Ai trăit mulți ani în Banatul Montan, în orașul Anina cu o industrie dezvoltată dar și cu un trecut glorios, o faună și o flora deosebită. Ce faci tu, concret, ca acestea să rămână pentru generațiile următoare?
Banatul Montan, iar în mod special Anina, nu este doar locul în care am trăit, ci un spațiu care m-a responsabilizat. Este o zonă cu un trecut industrial impresionant, dar și cu o natură rară, care nu se mai poate recupera odată pierdută. Tocmai de aceea am ales să nu fiu doar martor, ci implicată activ. Concret, mă implic în acțiuni de voluntariat, în proiecte comunitare și în inițiative care pun în valoare patrimoniul natural și industrial: susținerea și promovarea căii ferate Oravița–Anina, educația civică, sprijinirea comunităților vulnerabile și colaborarea cu jurnaliști, oameni de cultură și voluntari din țară și din afara ei pentru a face cunoscute aceste locuri. Cred că protejarea faunei, florei și a memoriei industriale nu se face doar prin vorbe, ci prin prezență, consecvență și presiune civică atunci când este nevoie. Încerc să transmit mai departe generațiilor tinere respectul pentru acest patrimoniu, să le arăt că ceea ce au aici este valoros și merită apărat. Ce rămâne pentru generațiile următoare depinde de ce facem astăzi. Eu aleg să fac, chiar și atunci când este greu sau incomod.
Casa ta de la Reșița este o expoziție florala permanentă. Vorbește-ne despre pasiunea ta pentru flori și care îți sunt florile preferate?
Pasiunea mea pentru flori vine tot din copilăria trăită la sat. Pentru mine, florile nu sunt doar decor, ci viață, echilibru și liniște. Casa mea din Reșița a devenit, în timp, o mică expoziție florală permanentă pentru că îmi place să trăiesc înconjurată de verde, de culoare și de energie bună.
Maria Radu NOVAC
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 7 martie 2026
