Vârtej de râs, înțelepciune și imaginație

„Strmoglave vrtoglavice“ , Editura „Sirm” – Sremska Mitrovica, 2026

Nedeljko Terzić este autorul a numeroase cărți, prezent în peste optzeci de antologii, tradus în aproximativ douăzeci de limbi și laureat a peste cincizeci de premii naționale și internaționale pentru creația sa literară. Este unul dintre cei mai apreciați poeți, prozatori și dramaturgi sârbi, iar prin această carte îl descoperim și ca pe un remarcabil autor al celui mai concis gen literar, adresat copiilor și tinerilor. Dar doar în aparență, pentru că, așa cum spunea Dušan Radović, „orice text bun pentru copii este interesant și pentru adulți”. În același spirit se înscrie și mottoul lui Ljubivoje Ršumović, potrivit căruia scriitorii pentru copii „scriu pentru omul din copii și copilul din oameni”. Iar exact așa este și cartea lui Terzić, „Strmoglave vrtoglavice“ („Amețeli năvalnice”).

Aforismul pentru copii este un gen aparte: scurt, spiritual și ușor incisiv. El îmbină, în mod fericit, umorul, jocul și învățătura, fără a cădea în moralizare – tocmai ceea ce copiii primesc cel mai ușor. După cum remarca Vitomir Teofilović, „aforistica pentru copii este un fenomen literar distinct – asemenea devizei șahiste «suntem de același neam», ea unește toate vârstele”. „Este un spațiu în care, pe terenul de joacă al spiritului ludic, se întâlnesc toate generațiile și toate perspectivele, de la cei mici, care abia își descoperă lumea, până la înaintașii lor, care au cunoscut bine lumea și au trăit atât binele, cât și răul”, subliniază cunoscutul aforist și teoretician literar.

Un excelent cunoscător al literaturii pentru copii, dar și al aforisticii sârbe, Mirko Marković observă că „cei mai mari satirici și cei mai prolifici creatori pentru copii sunt: Ljuba Nenadović, Jovan Jovanović Zmaj, Brana Cvetković, Dušan Radović, Brana Crnčević, Aleksije Marjanović (Alek Marjano), Milovan Vitezović, Zoran Stanojević…”. „Dacă în poezie secretul stă în artificiu și în jocul de cuvinte, în aforism decisiv este jocul de asociații. Multiplicitatea sensurilor ideilor exprimate și straturile de sens ale textului și subtextului le oferă tuturor celor care știu să treacă granița magică a imaginației și a jocului dreptul la o veritabilă comunicare artistică. Copiii și satiricii autentici au aici un avantaj”, subliniază Marković.

Întemeietorul aforismului pentru copii în literatura sârbă este Jovan Jovanović Zmaj, care, în publicațiile pe care le-a inițiat și le-a editat, mai ales în „Neven”, pe lângă poeziile și povestirile pentru care este mai cunoscut, a scris și sute de gânduri scurte, spirituale și educative destinate celor mici, publicate în rubrici intitulate „Sevčice”, „Štipalice”, „Ćuške”, „Gânduri hazlii”… Ceea ce a început Zmaj în acest domeniu a fost continuat, câteva decenii mai târziu, de Dušan Radović, care a scris fraze concise pentru reviste precum „Poletarac” și „Zmaj”, dar le-a și rostit în celebra sa emisiune radio „Belgrad, bună dimineața”.

Aleksandar ČOTRIĆ

Articolul integral îl puteți citi în numărul din 2 mai 2026