Spiritualitate

Banatul (II)

Banatul (II)

Continuarea textului publicat în nr. din 19 decembrie 2020

Prin urmare, guvernatorul nu mai purta titlul de ban, însă vechiul nume medieval pentru această unitate administrativ-teritorială a rămas. De aceea, este interesant faptul că austriecii s-au întors la vechiul nume medieval de Banat, care nu era folosit în epoca oromană, dovadă că denumirea geografică a prins deja rădăcini și nu a fost uitată în perioada de peste 150 de ani de stăpânire otomană.

Prin decizia autorităților vieneze, Banatul Timișoarei a devenit parte a Ungariei în 1778 și a fost împărțit în județe (comitate), în care au fost stabilite relații feudale, cu excepția părților care făceau parte din Granița Militară Bănățeană. Comitatele vor fi desființate în timpul Revoluției din 1848-49, după care această zonă a fost reorganizată într-o singură unitate administrativă, în care s-a păstrat vechiul termen pentru Banat. Este vorba despre Voivodina Sârbească și Banatul Timișan (1849-1860), al cărei sediu se găsea la Timișoara. Odată cu desființarea Voivodinei Sârbești și a Banatului Timișan, în 1860, acest teritoriu va fi din nou împărțit în județe (comitate) și nu va mai reprezenta o unitate administrativă, ci doar o unitate geografică. Dezintegrarea monarhiei austro-ungare după Primul Război Mondial a dus în cele din urmă la divizarea Banatului în Banatul sârbesc, românesc și maghiar, termeni care au început să fie folosiți în perioada interbelică, dar care s-au folosit și ulterior, menținându-se până în zilele noastre. În istoriografia sârbească, partea Banatului care a aparținut statului iugoslav interbelic prin deciziile conferințelor de pace (1919) și care face acum parte din Republica Serbia, este de obicei numită  Banat, în timp ce în terminologia românească partea Banatului care se găsește în cadrul Serbiei  este cel mai frecvent numită „iugoslavă” (în ceea ce privește perioada până la dezintegrarea Iugoslaviei), respectiv Banatul „sârbesc”, după destrămarea acestui stat.

prof. dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 1 din 9 ianuarie 2021