Numele lunii iunie (în latină – Iunius) vine de la zeița Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Pe acest motiv se crede că nunțile făcute în iunie duc la cupluri durabile. I se mai spune luna zânelor bune pentru că pe 24 iunie are loc Ziua de Sânziene. Potrivit tradiției, zânele bune plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și pasările, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolnavii și apară semănaturile de grindină.
Luna iunie, popular, se numește Iuniu, Cireșar sau Cireșariu. În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante din an, cu multe sărbători și evenimente folclorice, însoțite de practici rituale care au semnificații profunde asupra omului și relațiilor lui cu natura şi cu lumea înconjurătoare.
Numit Cireşar în popor, iunie este prima lună de vară. Este vremea cireşelor, a zilelor călduroase şi a nopţilor mai scurte. Cel mai important fenomen astronomic ce are loc în această lună este solstițiul de vară (21 iunie), cea mai lungă zi din an.
În această lună persistă anumite credințe legate de calendar și săvârșirea anumitor activități:
în luna iunie, orice furtună, vijelie sau ploaie torențială poate distruge lanul de grâu si porumb, livezile sau vița de vie;
dacă în această lună vor fi ploi cu tunete şi fulgere, atunci întreaga vară va fi ploioasă, iar recolta de grâu bogată;
când fulgeră și tună mult în luna iunie, vara are sa fie nouroasă;
daca luna iunie este mai uscata decât umedă se vor umple butoaiele cu vin iar dacă luna iunie este umedă și rece, se strică întreg anul;
dacă vremea va fi uscată, e semn că vor fi mulţi struguri;
un cireșar secetos aduce belșug la porumb;
țăranii se bucură dacă sunt omizi în iunie, căci asta înseamnă că vor avea recolte bogate și rod din belșug la grâu și la vie;
se seamănă legumele de toamnă precum ridichii, gulii sau conopida;
dacă în iunie bate vântul de miazănoapte, atunci rodește grâu mult, dacă plouă in iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.
Sărbătoarea lui Vartolomeu sau Sărbătoarea grâului
Pe 11 iunie are loc sărbătoarea Sfântului Vartolomeu. În popor i se mai spune și Vartolomeul grâului, iar în ziua următoare, pe 12, este ziua Sfântului Onufrie, zi știută și drept Nunta șoarecilor.
De ce este importantă sărbătoarea Sfântului Vartolomeu? În popor este împământenită credința că Sfântul Vartolomeu bagă bob spicului de grâu și îi grăbește coacerea și că îi pedepsește pe cei care îi nesocoteau ziua: face să bată piatra, stârnește furtunile și vijeliile.
Astfel, țăranii se fereau de tot ceea ce putea amenința recolta. Femeile nu torceau, ca să nu vină furtuna, iar bărbații încetau orice activitate, ca nu cumva grâul să dea înapoi, să nu mai crească.
Se mai spune că de la Vartolomei porumbul creştea ca smuls din pământ, tot de acum începându-se numărarea zilelor pentru a afla vremea favorabilă semănatului grâului de toamnă. Ziua de 11 iunie mai era numită şi Sărbătoarea Grâului, crezându-se că din această zi începe să se usuce sau să pocnească rădăcina grâului şi să se coacă bobul în spic.
Această sărbătoare este anunţată şi pe cer, prin răsăritul Găinuşei cu pui (Pleiadele). Ciobanii nu scapă acest fenomen astrologic, fiind convinși că văzând-o răsărind prima oară, credeau că le va merge bine la oi.
În această zi, creștinii merg cu grâul la biserică, pentru a fi binecuvântat. Din acest grâu se făcea pâinea, dar se pot hrăni cu el și animalele și pasările, pentru a fi ferite de boli. Familiile mai sărace păstrează acest grâul pentru sărbători.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 22 din 5 iunie 2021
