Săptămâna trecută am scris despre perioada Triodului și am amintit care sunt duminicile din această perioadă. Pentru că fiecare duminică are o însemnătate deosebită, în acest număr voi dezvolta subiectul, explicând fiecare duminică în parte.
Duminica Vameşului şi Fariseului este prima duminică a perioadei. În această duminică învățăm că temelia urcuşului duhovnicesc este „virtutea smereniei” însoțită de „pocăință”. De aceea și cântăm la strana bisericii: „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş al trupului cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curăţeşte-mă cu mila milostivirii Tale”.
Duminica Fiului risipitor, a doua a Triodului, ne învață să avem și mai mare încredere în bunătatea lui Dumnezeu, pentru că El aşteaptă întoarcerea acasă a fiecărui fiu rătăcit.
Într-o cântare a Utreniei spunem: ,,…aceasta, glasul celui risipitor aduc Ţie: Greşit-am înaintea Ta, Părinte Îndurate! Primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă fă ca pe unul din slujitorii Tăi.”
Duminica lăsatului sec de carne ne pune înainte momentul Judecăţii de Apoi. De fapt, această duminică ne învață să avem frică de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii și să nu uităm că nimeni nu scapă de Dreapta Judecată finală. Este judecata de la a doua venire a Domnului, judecată la care nu vom fi întrebați cine am fost în viață ci, ce am făcut în viața noastră.
Duminica lăsatului sec de brânză ne aminteşte de izgonirea lui Adam din rai. Motivul căderii în păcat al lui Adam și al Evei este, în principal, nepăzirea poruncii postului: ,,A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis: Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!”
Duminica aceasta vrea să ne spună că noi, ca un contraexemplu al lui Adam, suntem chemaţi să ne întoarcem la comuniunea cu Dumnezeu prin postul care tocmai urmează să înceapă. Cântările acestei Duminici ne înfățișează pe Adam tânguindu-se înaintea porţilor raiului. Sfântul Simeon, Noul Teolog, scrie, referindu-se la tema acestei duminici: „Să luăm aminte că, aşa cum Adam, după călcarea poruncii, a fost izgonit din rai şi din desfătarea, şi din petrecerea împreună cu îngerii şi a ajuns gol şi departe de faţa lui Dumnezeu, aşa şi noi, păcătuind, ne despărţim de Biserica robilor Săi Sfinţi…”.
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 58 din 11 februarie
