Aşezări, destine, oameni

Identitate duală etnică a românilor din zona Serbiei Carpatice și contextele care au contribuit la aceasta

Identitate duală etnică a românilor din zona Serbiei Carpatice și contextele care au contribuit la aceasta

Procesele politice, socioeconomice și socioculturale complexe de pe teritoriul a două imperii multietnice au creat identitatea și profilul etnic al românilor de pe ambele maluri ale Dunării. Monarhia Habsburgică, mai târziu Monarhia Austro-Ungară, a promovat modelul de multietnicitate și multiculturalism pe teritoriul său de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.

Într-un asemenea context sociocultural și istoric, în care practic tuturor popoarelor care au locuit pe teritoriul actualei PA Voivodinei li s-au garantat drepturile de a-și păstra caracterul distinctiv etnolingvistic și cultural, s-a creat profilul etnic al românilor bănățeni de astăzi. Afirmarea menționată mai sus a mediului multietnic, multicultural și multiconfesional moștenit a continuat chiar și după prăbușirea așa-numitei Monarhii Dunărene. Exact acest mediu de afirmare pozitivă a contribuit la păstrarea identităţii etnice şi naţionale a românilor bănăţeni. La sud de Dunăre, Imperiul Otoman multietnic a fost înlocuit cu state nou formate, de asemenea, eterogene și multiculturale. Cu toate acestea, în ciuda pluralismului etnolingvistic distinct menționat, ele au fost concepute pe modelul prusac al monismului etnic, bazat pe maxima „o națiune, o limbă, un stat”.

Acest model cultural a creat un mediu care a contribuit la situația actuală și la problema identității românilor din zona Serbiei Carpatice. Populația aromână și megleno-vlahă, aflată în granițele statelor balcanice nou formate (Grecia, Bulgaria și Albania), datorită procesului intens de asimilare și aculturație, se confruntă în continuare cu problema păstrării propriei identități etnolingvistice. Odată cu procesul de eliberare și obținerea independenței, statul sârb modern se extinde spre est. După a doua răscoală sârbă, zonele de vest locuite de români (Pomoravlje, Stig, Mlava, Braničevo, Zvižd, Homolje și Poreč) ca parte a Sangeacului Semendria au intrat în nou formatul Principat al Serbiei.

Dr. Dragan M. Stojanjelović

Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 6 aprilie