Đerđ Đorđević este născut în anul 1960, în satul Šušara, localitate populată cu apartenenţi ai minorităţii maghiare. A absolvit Facultatea de Silvicultură la Belgrad şi este angajat la Ocolul Silvic din Banatski Karlovac. Este devotat profesiei sale, şi pe parcursul anilor s-a angajat cu multă dăruire de sine pentru a proteja populaţia de păsări rare, precum este acvila de câmpie, şoimul de Banat, veveriţa, precum şi populaţia de animale sălbatice.
Este născut într-o localitate care reprezintă o oază a naturii şi a crescut înconjurat de vietăţi care i-au insuflat o viaţă nouă şi un aer înmiresmat. Frumuseţile naturii l-au determinat pe Đerđ să se dedice cu trup şi suflet unei profesii care este binecuvântată de oameni şi de Dumnezeu: cel care iubeşte animalele, iubeşte întreaga omenire.
,,Sunt născut în satul Šušara, înconjurat de pădurea de arbori cu frunza căzătoare, unde mirosul îmbătător al florilor de câmpie îţi dă un nou elan pentru muncă. Îmi amintesc cu drag de dimineţile în care m-am trezit cu ciripitul drăgălaş al pupăzei şi sticletului. În fiecare zi m-am plimbat prin pădurea de brazi şi am respirat aerul plăcut al răşinii. Am fost încântat de tot ceea ce mi-a oferit această privelişte, şi am decis să mă înscriu la Facultatea de Silvicultură de la Belgrad. Visul meu s-a împlinit, iar eu m-am angajat la Ocolul Silvic din Panciova, iar după aceea am fost transferat aici, la Banatski Karlovac, pentru ca să îmi fie încredinţată grija pentru floră şi faună din cadrul rezervatului natural Dunele Deliblăţii.
Această regiune reprezintă o insulă a stepei ce se caracterizează printr-o varietate de ierburi, arbuşti şi habitate forestiere. Bogăţia florei din această regiune se reflectă în existenţa a aproximativ 900 de specii de plante superioare, inclusiv rarităţi şi multe relicve, precum şi specii care au răspândire redusă în Câmpia Panonică. Doar aici, în ceea ce priveşte întregul teritoriu al Serbiei, găsim: bujor, bujorul de stepă, pelinul. În acest habitat trăiesc, de asemenea, şi 20 de specii de orhidee.
Ion MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 54 din 14 ianuarie
