Spiritualitate

Influenţa clerului ortodox în satul bănăţean

Influenţa clerului ortodox în satul bănăţean

În urma împărțirii Banatului între Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor și România, când numărul de intelectuali români din Banatul iugoslav s-a redus semnificativ faţă de perioada precedentă, rolul clerului ortodox şi impactul acestuia asupra dezvoltării culturale și naționale a populaţiei din Banat a devenit indispensabil.

În cazul mişcării culturale a românilor din Banat, în general, la fel ca şi în cazul evoluţiilor culturale a localităţilor individuale, preoţimea se afla în fruntea majorităţii reuniunilor culturale şi a avut un rol esenţial pentru activităţile culturale ale societăţilor de amatori şi a altor reuniuni culturale. Influenţa lor se manifesta în mai multe moduri: prin activitatea în organele de conducere a reuniunilor culturale, în special prin organizarea activităţilor culturale (menţinerea disciplinei, cooperarea cu alte asociaţii, alegerea de evenimente culturale, activitatea de dirijori de coruri etc.), apoi prin activitatea publicistică (ca editori şi colaboratori ai publicaţiilor în limba română), ca organizatori şi fondatori de biblioteci, precum şi ca reprezentanţi ai satului, ai societăţilor şi asociaţiilor culturale, în relaţiile lor cu ţara mamă etc.

În condiţiile dificile de lucru, preoţii au reuşit să canalizeze toată puterea creatoare a populaţiei, având astfel o influenţă decisivă, în demersurile ce aveau ca scop păstrarea identităţii naţionale. În ciuda implicării directe a acestora în conflictele dintre fruntașii români din anii douăzeci şi treizeci, rolul lor rămâne unul foarte important în ceea ce privește păstrarea identității naționale și confesionale a românilor din Banatul iugoslav. Influenţa clerului ortodox în satul bănăţean a rămas prezentă în întreaga perioada interbelică. În multe localităţi, preoţii au fost singurii intelectuali, care, alături de câteva cadre didactice, au rămas împreună cu ţăranii, în condițiile refugiului de masă a intelectualilor în România, în primii ani de după Primul Război Mondial.

Dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 6 aprilie