Serbia
29
clear sky

Nemulţumirea între popoarele Monarhiei și destrămarea ei în 1918

Cel mai indicativ exemplu de „loialitate” a grănicerilor români din Regimentul cu sediul la Panciova îl reprezintă cazul stegarului Trăilă Spăriosu din Uzdin, participant în bătălia de la Somma Campagna, care s-a desfăşurat în cadrul operaţiunii militare de la Kustoza, terminată prin victoria armatei austriece împotriva italienilor, condusă de mareşalul Radetzky, la 25 iulie 1848.

Cazul stegarului Spăriosu este repovestit şi azi în tradiţia orală a satului Uzdin, însă adevărata poveste a sa, cât şi atitudinea faţă de împărat şi Monarhie, o aflăm de la însăşi acest personaj, într-o schiţă autobiografică, intitulată „Mântuirea unui steag” şi publicată în Tribuna poporului din Arad, nr. 30 din 14/26 februarie 1898, p. 145-146. Acesta afirmă că „în anul 1848 cu batalionul al II-lea al aceluiaşi regiment am mers în Italia, unde ajungând am luat parte la mai multe bătălii.

În 24 iulie 1848 în bătălia de la Somma Campagna, însă batalionul nostru (II) deveni prisonier cu 12 ofiţeri şi 576 feciori. Între aceştia eram şi eu ca stegar (Fahnenfuhrer)”. Căzând în captivitate inamică, Spăriosu a reuşit să ascundă steagul batalionului său înfăşurându-l în jurul corpului, iar după ce au fost eliberaţi, l-a arătat ofiţerilor din statul major, care l-au condus direct la mareşalul Radetzky. Pentru faptul că a salvat steagul, a fost decorat cu medalia de aur pentru vitejie. În textul amintit, Trăilă Spăriosu mărturiseşte că a stat în serviciul Monarhiei timp de 56 de ani, dintre care 13 ani ca grănicer şi 43 de ani ca oficiant poştal la Uzdin şi că, până la urmă, nu a primit nici pensie de la stat, în ciuda faptului că, după cum afirmă „tinereţele mele le-am sacrificat pentru Tron şi patrie”.

dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 24 din 15 iunie