Serbia
26
scattered clouds

Nume și porecle în forma lor românească

După cum afirmă Erdeljanović, „numeroase familii din Srediștea Mare și acuma poartă nume și porecle în forma lor românească, ceea ce este consecința bilingvismului lor și a putermicei influențe a limbii române, deoarece, ca și în întregul Banat, „și aici sârbii știu românește și cu românii vorbesc doar românește, pe când românii în majoritate nu știu sârbește și cu sârbii nu vorbesc sârbește. Influența puternică a accentului românesc în limba sârbilor autohtoni se explică prin faptul că sârbii vorbeau bine românește și că s-au amestecat cu românii. Majoritatea sârbilor, după afirmațiile lui Erdeljanović, erau bilingvi.

Pe baza cercetărilor efectuate de Erdeljanović, putem să stabilim familiile de origine românească din Srediștea Mare în anul în care acesta a efectuat cercetările (1924). Acesta anume, în lista familiilor pe care o dă, amintește și următoarele familii de proveniență românească, pe care le transcriem în forma în care a dat-o etnologul sârb, cu varianta românească în paranteză: Barbu (patronul casei Sf. Parascheva, tatăl venit din Jam, nu este specificat dacă din Jamu Mare sau Jamu Mic), Batrnjin (Bătrânul, Sf. Nicolae), „nu de mult venit din Saravola, în apropiere de Kikinda; Belja (Belea, Sf. Parascheva, „de origine valah, venit din Lățunaș, azi sârbii îl scriu ca Beljin-Patrikin”), Bosiokovi (Bosioc, două familii, Sf. Nicolae, veniți din Vârșeț, în casa lui Nikolić); Varađanovi (Vărăgean, 4 familii, „veniți din vechime din Vărădia”), Erdeljan (Ardelean, Sf. Arhanghel Mihail), din Mărghita Mare, Munćanovi-Pujmiševi-Pujmićonji (Muncean-Puimiș-Puimicioni, „valahi, veniți din vechime din Vărădia”), Telečki-Krišani (Telecichi-Crișan, Sf. Parascheva), veniți din Sânnicolaul Mare, Jovanovi-Stančulovi (Iovanov-Stanciu, Sf. Parascheva), Serdinac (Serdinaț, Sf. Arhanghel Mihail, „valahi sârbizați”), Stajkulov-Visulovi (Staicu-Visu, patronul Sf. Nicolae, „au fost români”), Stančulovi-Stanborac (Stanciu-Stanboraț), Fiatov (Fiat, Sf. Nicolae), Đakonović (Diaconovici, urmașii diaconului Vasile Loga), Žebeljan (Jebelean, din Jebel), Simulov (Simu, din Dejan) și alții. Totodată, numeroase nume de familii au o formă românizată, ceea ce ne face să presupunem că este vorba despre sârbi românizați, sau că este vorba despre familii mixte (Đuronji/Giuroni, Langonji/Lăngoni, Beraskulovi/Berascul etc. ).

Dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 7 din 17 februarie