Tradiții

PAȘTELE – SĂRBĂTOAREA BIRUINŢEI ȘI A BUCURIEI

PAȘTELE – SĂRBĂTOAREA BIRUINŢEI ȘI A BUCURIEI

Marele Apostol Pavel, în prima sa epistolă către Corinteni, scriind despre Învierea lui Hristos și învierea morților, ca împlinire finală a promisiunilor și istoria omenirii, scrie: ,,Dacă nu există o înviere a celor morți, atunci nici Hristos n-a fost înviat. Iar dacă Hristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este în zadar și în zadar este și credința voastră” (1 Cor. 15; 14). Nu întâmplător, Simbolul de Credință Niceo-Constantinopolitan se încheie și cu o mărturisire, care pentru creștini se bazează pe credință, speranță, făgăduință și anticiparea celei de-a Doua Veniri a lui Hristos, cu versetele: „Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie”.

Teologia patristică consideră minunile lui Hristos ca o prevestire a Învierii. Izvorul învierii trupului este evenimentul central din Evanghelie, care este Învierea Domnului Iisus Hristos. De fapt, învierea sa a obținut victoria asupra celor mai mari trei dușmani ai rasei umane: diavolul, păcatul și moartea. Odată cu Învierea lui Hristos, natura noastră a fost reînnoită și s-a deschis posibilitatea de a ne realiza incoruptibilitatea în această lume căzută, finită și putredă. Ca şi exemplu, Sfântul Grigorie Teologul scrie despre relația reciprocă dintre Dumnezeu și om în lucrările lui Hristos: „Ieri m-am îngropat împreună cu tine, Hristoase, astăzi mă scol împreună cu Tine, înviind Tu. Răstignitu-m-am ieri, împreună cu Tine, însuți împreună mă preaslăvește, Mântuitorule, întru Împărăția Ta”.

Taina Învierii este prevestită în Sfânta Taină a Botezului, cu triplă scufundare. Din aceste motive, în primele secole, botezul catehumenilor se săvârșește în noaptea din Sâmbăta Mare, în ajunul Învierii lui Hristos, când Biserica, ca și astăzi, cânta versetele din Epistola către Galateni: „Căci câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat” (Gal. 3, 27). De fapt, teologia creștinismului răsăritean consideră Învierea lui Hristos și învierea morților ca un act de biruință asupra morții și un act de transformare și trecere într-o existență unică cu Dumnezeul Etern în veșnicie.

Scrie: Dr. Dragan Stojanjelović

Articolul integral îl puteți citi în numărul 21 din 25 mai