În focar / interviu

Păstrarea culturii și a identității românești

Păstrarea culturii și a identității românești

Sâmbătă, 17 iulie a.c, în localitatea Jitcovița din Serbia de Răsărit a avut loc cea de-a XIV- ea ediție a Festivalului Internaţional de Folclor ,,Joc Românesc”. Programul s-a desfășurat pe scena deschisă din centrul satului. Ivița Glišić, directorul festivalului și Lucian Marina, directorul artistic al festivalului, au depus eforturi prin care au confirmat încă o dată că această reuniune de prestigiu contribuie la o mai bună cunoaştere a tradițiilor și a obiceiurilor românilor din Timoc.

Satul Jitcovița a fost sâmbătă, 17 iulie, centrul culturii din Serbia când este vorba despre comunitatea română. Anul acesta, după o pauză de un an, Festivalul Internațional al Românilor din Balcani „Joc românesc” a fost organizat pentru cea de-a 14-ea oară. Anul trecut, din cauza interzicerii adunărilor și a pandemiei, festivalul nu a fost organizat. În ciuda acestui fapt, cooperarea excelentă cu Consiliul Național al Minorității Naționale Române și conducerea actuală nu au lipsit nici anul trecut. Fondurile alocate au fost cheltuite pentru crearea unor condiții de muncă mai bune, organizarea de festivaluri și alte evenimente culturale.
Organizatorul festivalului a fost asociația părinților care doresc ca și copiii lor să învețe limba română, împreună cu Forumul European pentru Istorie și Cultură – filiala Serbia, Comunitatea Locală din Jitcovița și cu localnicii, cu ajutorul Societății de Limba Română din Novi Sad.
Festivalul a beneficiat de ajutor altruist, sprijin financiar și moral de la Consiliul Național, precum și de la oamenii din Jitcovița, de la organizații românești…


Obiceiul este ca noi, românii din această parte a Serbiei, să avem grijă de morții din lumea cealaltă, așa că la începutul festivalului preotul Iel Bobu Lui din Ćuprija a oficiat o slujbă de pomenire pentru locuitorii acestui sat care au murit în războaie. Este o tradiție care nu a lipsit nici anul acesta.
Inițiatorul și directorul festivalului în toți acești ani, dr. Ivița Glišić, a subliniat că ideea principală, de la prima ediție a festivalului, nu este să vorbim despre împărțirea în români din Voivodina și români din Timoc, ci ca numele să fie unic – români din Serbia. Acest lucru este posibil, iar dovadă sunt exemplele de cooperare excepțională atât cu asociațiile, cât și cu actuala conducere a Consiliului Național și cu președintele Daniel Magdu, care a ajutat din toată inima și a promovat românii din această parte a Serbiei. În semn de recunoștință și prietenie i-a fost înmânat un cadou simbolic.
O mare onoare a fost sosirea europarlamentarului român Eugen Tomac de la Bruxelles. Aceasta a fost a doua sa vizită la festival. În discursul său, domnul Tomac a subliniat sprijinul României pentru aderarea Serbiei la U.E., dar și, mai presus de toate, sprijinul puternic al României pentru comunitatea română din Serbia în ceea ce privește conservarea culturii și a identității acesteia.
Vorbind despre situația dificilă din educația în limba maternă, care este din ce în ce mai afectată de structura demografică a populației din cauza migrației constante, dr. Jasmina Glišić a subliniat că „trebuie să acceptăm responsabilitatea și să pornim cu resursele existente în conservarea identității culturale, deoarece cultura nu are nicio alternativă, iar munca în ceea ce privește păstrarea patrimoniului trebuie să fie constantă. În acest an, cooperarea dintre C.P.E. ,,Libertatea” din Panciova și asociația părinților care doresc ca și copiii lor să învețe limba română s-a intensificat, iar copiii din Branicevo au participat la unele competiții. Directoarea Mariana Stratulat a vorbit mai mult despre asta, oferind un exemplu de cooperare de succes și ideea unității românești de pe ambele maluri ale Dunării. Antonia Iris Glisić și Filip Perović au recitat și au primit scrisori de mulțumire pentru participarea la competiții. În plus față de ele, au fost aduse și scrisori de mulțumire celorlalți copii participanți, iar celor care nu au fost prezenți le vor fi înmânate mai târziu.