Cultură

Perenitatea valorilor, oglindite într-o nouă lucrare monografică

Perenitatea valorilor, oglindite într-o nouă lucrare monografică

La scurt timp de la marcarea debutului editorial și jurnalistic al Marianei Stratulat de două decenii de activitate, în anul jubiliar când coșteienii marchează 140 de ani de activitate teatrală, dânsa ne surprinde cu un nou volum ,,Trupa de Teatru „Neica” a Societății Cultural-Artistice „Mihai Eminescu” din Coștei (2012 – 2022)”, apărut recent la Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin.


Lansarea volumului, care a avut loc în incinta Căminului Cultural din Coștei pe 13 august, a fost concepută să fie organizată în preajma marcării festivității de aniversare a 140 de ani de activitatea teatrală la Coștei, fiind încă o manifestare importantă din ciclul evenimentelor organizate de Zilele Coșteiului.
Cu prezenţa sa ne-au onorat şi domnii Daniel Magdu, președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Gheorghe Dinu, consul general al Consulatului General al României la Vârșeț și dr. Traian Căcina, membru în Consiliul Orașului Vârșeț, responsabil pentru Cultură.
Cartea, caracterizată ca şi Contribuții la monografie, vine să completeze ultimii zece ani, o etapă importantă în etalarea valorilor teatrale ale acestei localități.
Moderatoarea evenimentului, prof. Mărioara Sfera după ce a felicitat autoarea pentru efortul depus la apariția acestei cărți valoroase, a citit textul Marinei Kalkan, publicat în postfața volumului, din care reproducem următoarele: ,,Coșteiul și Trupa de Teatru ,,Neica” sunt două părți inseparabile ale unui întreg. De 140 de ani, de când s-a format ansamblul teatral din loc, își țes împreună firele existenței și le împletesc. Activitatea, trecutul și prezentul Trupei de Teatru ,,Neica” trebuie privite și sub aspectul participării acesteia la Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina. Cu o prezență pregnantă la această manifestare, coșteienii, așa cum concluzionăm după citirea cărții de față, au așezat cu fiecare spectacol câte o cărămidă la edificarea ei”, este de părere Marina Kalkan. Și tot din postfața acestei lucrări monografice mai aflăm că ,,… la Coștei, de 140 de ani, nu numai că se perpetuează o formă de cultură, ci localnicii țin cont și de impactul teatrului asupra societății, asupra omului, dar și asupra culturii ca întreg. Desigur, pentru toate acestea e nevoie de oameni care înțeleg importanța păstrării tradiției teatrale, nu doar pentru teatrul în sine, ci și în context mai larg. La Coștei îi regăsim.


Mariana Stratulat, ea însăși membră a ansamblului teatral coșteian, ne prezintă, așadar, povestea unui brand al Coșteiului, pentru a-i face vocea și mai auzită, dar și pentru a păstra această poveste care încă durează. Cine poate cunoaște mai bine cum respiră o trupă de teatru, o comunitate, un grup de persoane reunite pentru același scop, decât un om care face parte din acest grup? Astfel, avem în această carte informații de primă mână, de la autoarea care a avut rol triplu la teatrul coșteian: actriță a Trupei ,,Neica”, autoare și regizoare de spectacole la Trupa Micii actori din Coștei și ziaristă vigilentă, cu reportofonul și carnetul de notiţe alături, căreia nu i-a scăpat absolut nimic din activitatea ,,Neicăi”.


Cuvinte de apreciere și aspecte din viața și bogata activitate a scriitoarei și jurnalistei Mariana Stratulat au fost prezentate de dr. Tatiana Petrică din lucrarea semnată de colegul Valentin Mic, redactor responsabil interimar al săptămânalului ,,Libertatea” și director adjunct al CPE ,,Libertatea”, din care vom spicui un fragment: ,,De două decenii este în slujba adevărului, a promovării culturii, tradiţiilor, a păstrării identităţii româneşti prin multiple activități şi printr-un angajament egal cu altruismul și cu dăruirea de sine… dragostea față de arta teatrului o așează pe Mariana Stratulat alături de cei care au dăruit Thaliei o parte din sine. Am văzut-o în postură de actriță, regizoare și autoare de texte pentru spectacolele copiilor, fiind apreciată și premiată în numeroase rânduri. Pe lângă acestea, a asigurat și costumele actorilor. Din această nemărginită dragoste față de teatru, dar și din respectul față de actorii din Coștei, cu care s-a prezentat ani în șir la luminile rampei, a luat naștere această carte, martor al unor vremuri mai bune, când omul, dacă nu s-a implicat în viața culturală, a fost considerat doar o jumătate de om”, semnează în secțiunea cărții Note despre autor, colegul Valentin Mic.

Teodora SMOLEAN

integral îl puteți citi în numărul 34 din 20 august