Cultură

Prelegere cu ocazia a 250 de ani de învățământ românesc la Satu Nou: o lecție de istorie

Prelegere cu ocazia a 250 de ani de învățământ românesc la Satu Nou: o lecție de istorie

Un salt înapoi în timp s-a petrecut vineri, 26 august, la Şcoala Elementară ,,Žarko Zrenjanin” din Satu Nou, la prelegerea organizată în contextul a 250 de ani de învățământ românesc la Satu Nou, susținută de prof. dr. Mircea Măran, istoric şi profesor la Școala de Înalte Studii de Specialitate pentru Educatori ,,Mihailo Palov” din Vârșeț. Prelegerea a fost urmată de lansarea volumului ,,Lira bobocilor” a profesorului dr. Radu Flora. Printre cei prezenți au fost reprezentanți din partea Consiliului Național Român – președintele Daniel Magdu și Stevan Mihailov, coordonatorul Departamentului de Informare din cadrul CNMNR și totodată președintele Consiliului Local de Organizare a Festivalului de Folclor și Muzică Românească din Voivodina – R. Serbia, din partea Consulatului General al României la Vârșeț – ministrul-consilier Daniel Bala și a Casei de Presă și Editură ,,Libertatea” – directorul adjunct al Casei și redactor responsabil al săptămânalului ,,Libertatea”, Valentin Mic. Au fost prezenți și pictorul academic Viorel Flora, fiul profesorului dr. Radu Flora, profesori, oameni de știință și de cultură, cadre didactice (printre care și Victor Mihailov, fost director al școlii din Satu Nou) și invitați din România.


La început, pe cei prezenți i-a salutat prof. Marinel Blaj, directorul Școlii Elementare ,,Žarko Zrenjanin” din Satu Nou. Prof. dr. Mircea Măran și-a început prelegerea, axată pe cei 250 de ani de învățământ în limba română la Satu Nou și în general pe trecutul învățământului în limba română în Banatul sârbesc vorbind despre conjuctura istorică în care a fost înființată localitatea Satu Nou. ,,Este o temă prilejuită de aniversarea jubileului de 250 de ani de învățământ în limba română și în limba sârbă la Satu Nou, pentru că prima atestare documentară a școlii din Satu Nou este din anul 1767, la doar câțiva ani după înființarea localității”, a spus prof. dr. Mircea Măran. ,,Pe teritoriul Regimentului Germano-Bănățean a luat naștere, printre altele, și localitatea Satu Nou, la 1762, fiind întărită cu coloniști noi la 1765. După câțiva ani avem prima atestare documentară a școlii din Satu Nou, la 1767. Aceasta nu înseamnă că școala a fost înființată în acest an. Este posibil să fi fost înființată odată cu înființarea localității, însă nu există documente care să confirme această afirmație a noastră”, a completat istoricul.


Prof. dr. Mircea Măran a vorbit în continuare despre începuturile învățământului în limba română pe teritoriul actualului Banat sârbesc, care din timpuri străvechi făcea parte din Banatul istoric. Așa cum a spus Mircea Măran, ,,nu știm când au fost începuturile învățământului în limba română în acest spațiu”, dar a menționat că în anul 1390 printre studenții de la Viena se amintește Iohanis Grebenensis (Ioan de la Grebenaț), despre care nu știm însă cărei etnii aparținea. În timpul stăpânirii turcești în Banat care a început în 1552, așa cum a spus prof. dr. Mircea Măran, învățământul ,,nu avea șansă de izbândă”. ,,Imperiul Otoman nu a fost interesat de dezvoltarea educației, în special la populația creștină”, creștinii având posibilitatea de a face școală doar în mănăstiri. După cum a explicat prof. dr. Mircea Măran, această situație a durat până la căderea Banatului sub stăpânire habsburgică în anul 1718, când a început procesul de dezvoltare a învățământului în toate limbile. ,,Când este vorba despre primele școli în limba română, există câteva date din anii ‚30 ai secolului al XVIII-lea și anume se amintește un fel de școală la Marcovăț, lângă Vârșeț, avându-l ca învățător pe un oarecare Vichentie Ogrin. Tot în această perioadă a fost înființată o școală foarte importantă, în anul 1736, la Srediștea Mare, lângă Vârșeț, după ce Diaconul Vasile Loga a venit în fruntea a cincizeci de familii de olteni de la Mănăstirea Tismana și a format o colonie oltenească în localitatea Srediștea Mare. Totodată, la Srediștea Mare a înființat prima școală unde știm cert că se țineau cursuri în limba română. Este vorba despre școala de zugravi. Știm că la această școală se țineau cursuri în limba română și în limba sârbă. În Srediștea Mare a fost, aș zice, primul centru cultural și școlar al românilor din Banatul sârbesc. Srediștea Mare, care azi nu este locuită de români, în secolul al XVIII-lea a fost un focar al culturii românești, nu numai din cauza lui Vasile Loga care a fost zugrav, pictor de biserici, ci în special din cauza fiului său, un zugrav mult mai apreciat, Gheorghe Diaconovici”, a spus prof. dr. Mircea Măran. A prezentat și alte date despre Gheorghe Diaconovici, spunând că este important și fiindcă e tatăl marelui iluminist bănățean Constantin Diaconovici Loga, care a ținut cursuri pentru învățători atât la Caransebeș, cât și la Biserica Albă, iar pe teritoriul Banatului sârbesc a scris cunoscutele sale lucrări din domeniul pedagogiei. ,,Îl apreciem ca pe unii dintre pionierii științei educației pe teritoriul Banatului sârbesc”, a subliniat prof. dr. Mircea Măran.


Prof. dr. Mircea Măran a amintit și așa-numitele școli triviale înființate de autoritățile habsburgice, iar apoi a trecut la școlile cu predare în limba română la Vârșeț, spunând că ,,prima și poate una dintre cele mai importante a fost Școala Gramaticală din Vârșeț, înființată în anul 1790”. După cum a explicat prof. dr. Mircea Măran, aceasta fost prima școală unde cursurile erau în limba română și în limba sârbă, cel mai vechi liceul inferior de pe teritoriul Serbiei. La această școală a fost profesor unul dintre cei mai mari erudiți ai românilor bănățeni, Paul Iorgovici. De la prof. dr. Mircea Măran am auzit date și despre alte școli importante pentru Banat: Institutul Clerical Româno-Sârb din Vârșeț, înființat în 1882, unde se pregăteau preoții ortodocși români și sârbi. Aici au predat nume ilustre ale culturii românești a secolului al XIX-lea: Andrei Șaguna, care avea să devină Mitropolit al românilor din Monarhia Habsurgică, Ignatie Vuia, Episcop român în Banat, Nicolae Tincu Velea, primul istoric al românilor din Banatul sârbesc și primul protopop al Protopopiatului Ortodox Român al Vârșețului după despărțirea ierarhică din 1865, Sofronie Ivačković de origine din Deliblata, primul profesor care a ținut cursuri în limba română la această școală.
Prelegerea a continuat, între altele, cu date despre procesul de maghiarizare a învățământului în Banat, despre Petru Stoica, învățător la Satu Nou, care, așa cum a spus prof. dr. Mircea Măran, a fost unul dintre conducătorii corului în această localitate și redactorul primei reviste pedagogice, dar și în general, în limba română în Banatul sârbesc, ,,Convorbiri pedagogice” (1886). Prof. dr. Mircea Măran a vorbit și despre alți învățători din perioada austro-ungară, dar și despre învățătorul Petru Mioșcu, de origine din Petrovasâla, care în anul 1870 a înființat corul din Satu Nou. În continuarea prelegerii, cei prezenți au auzit date despre învățământul din perioada interbelică, din perioada Iugoslaviei socialiste și din timpurile noastre.

Lansarea colecției de cântece populare românești ,,Lira bobocilor” a profesorului dr. Radu Flora: Discuții despre importanța folclorului literar
După încheierea prelegerii susținute de prof. dr. Mircea Măran, a urmat lansarea colecției de cântece populare românești ,,Lira bobocilor” a profesorului dr. Radu Flora (ediție fotoprint). Acest volum, alcătuit în perioada 1952 – 1954, apare pentru prima dată și a fost lansat, așa cum a spus Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română din Voivodina (SLR) în contextul marcării a 60 de ani de activitate a Societății de Limba Română din Voivodina (SLR) și a 100 de ani de la nașterea profesorului dr. Radu Flora, fondatorul SLR. Cartea este editată de Societatea de Limba Română din Voivodina și a apărut cu sprijin financiar din partea Consiliului Național al Minorității Naționale Române.

Marina KALKAN

integral îl puteți citi în numărul 36 din 3 septembrie