Spiritualitate

Primele familii de români s-au stabilit la Țiripaia în anii 1746-1765

Primele familii de români s-au stabilit la Țiripaia în anii 1746-1765

Biserica ortodoxă a fost construită în anul 1776, însă din material de calitate slabă, astfel că după câteva decenii, în 1822, când locuitorii s-au consolidat din punct de vedere economic, au ridicat o biserică nouă. În această perioadă, în sat erau trei parohii, dintre care în una slujea ca paroh Preotul Mihailo Ilievici (din 1794 până în 1829), care pe lângă limba sârbă, vorbea și românește.

Rămâne deschisă întrebarea dacă membrii familiei Ilievici, care erau preoți la Țiripaia, într-o perioadă care a durat mai bine de un secol, erau români, sau că, trăind în mediul românesc, au învățat limba română. Se știe că tatăl lui Mihailo, Preotul Luka Ilievici, a venit la Țiripaia din Melenci în anul 1774, în fruntea unul grup de familii sârbești, iat un alt preot cu acest nume, Gavrilo Ilievici, care slujea la Melenci, era originar din Pecica.

Se pare că primele familii de români s-au stabilit la Țiripaia încă în anii 1746-1765, venind de pe valea Mureșului împreună cu familiile sârbești care s-au stabilit în această localitate. Din lista familiilor ortodoxe alcătuită de colonelul Živan Živanović în anul 1939 și din conscripția parohială a localității purtată începând cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, publicată de autorul monografiei satului, desprindem familiile pe care le putem considera românești, care au trăit în această perioadă în localitatea Țiripaia: Avram (două familii, cu porecla Găicea și Trăilă), Alexa, Bara, Bălan (stabilită la Țiripaia din Sefcherin în anul 1774), Beluț, Bubescu, Vermeșan, Vlain, Goncea (veniți în jurul anului 1785), Dăncuț, Jebelean, Jura, Ion, Cărbunar, Cocora (stabilită prin anul 1789 din valea Mureșului), Manea (stabilită la începutul secolului al XIX-lea), Mărgan (venită în anii 1764-65), Maroșan (Mureșan?), Mila, Moț, Muncean, Neagu, Olcean (venită din Melenci în anul 1774), Pepșan, Pleșu, Rancea (cu porecla Ciocârlan), Se(l)rejan, Țințar (desigur aromâni, stabiliți în sat în intervalul 1770-1780).

Dr. Mircea Măran

Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 27 ianuarie