Traversăm o perioadă dificilă.

Suntem într-o situaţie în care nici prin gând nu ne-a trecut că vom ajunge în acest an, în acest mileniu. În astfel de cazuri nu trebuie decât să fim mai prudenţi, mai ascultători, mai toleranţi, mai disciplinaţi, mai buni, mai solidari…Trebuie să adăugăm la toate  mai mult; dar, mai presus de orice,  trebuie să fim responsabili faţă de noi înșine,  faţă de familiile noastre, față de vecini, prieteni, consăteni, conaţionali, faţă de semenii noştri de pe întreaga planetă.

Deseori ni s-a părut că acea convieţuire între oamenii de rasă, etnie sau religie diferită ţine de corectitudinea politică, de dreptul de a fi egal chiar dacă te deosebeşti. Am crezut că aceasta ţine de multiculturalitate şi interculturalitate, de bogăţia în diversitate şi de alte sloganuri, proiecte şi fonduri alocate pentru activităţi care să îmbunătăţească relaţiile dintre diferite etnii, apartenenţii diferitelor rase promovând ideea că suntem mai buni, mai bogaţi şi mai cuminţi dacă vom colabora unii cu alții.

Iată că peste noapte primejdia a reușit ceea ce nu au reușit toate fondurile: să ne dovedească faptul că nu contează apartenența etnică, cea confesională… Deodată  toată planeta a conştientizat că natura nu cunoaşte graniţe, etnii, confesiuni şi că pentru toţi oamenii valorează aceleaşi reguli naturale. Cel mai nou inamic invizibil al omenirii nu cunoaşte graniţele etnice, rasiale sau confesionale şi se împrăştie peste tot unde are ocazia.

Mircea LELEA

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 4 aprilie 2020.