Pulsul vieții

Șase decenii a etalat cu mândrie și suflet cântecul popular românesc

Șase decenii a etalat cu mândrie și suflet cântecul popular românesc

Vestita Orchestră ,,Lyra” din Torac, ca una dintre cele mai longevive și autentice orchestre din spațiul bănățean, a fost și este cunoscută datorită melosului său specific, dar în mod aparte datorită numeroșilor violoniști, care dau un farmec aparte cântecelor. De 97 de ani, muzica populară românească la Begheiți, astăzi Torac, constituie o performanță remarcabilă, ce merită să fie evidențiată cu mare solemnitate. Cu atât mai mult, având în vedere că nu întotdeauna instrumentiștii au avut școală de muzica sau cunoștințe de solfegiu, ci au fost maeștri ai artei, autodidacți. Totuși, pasiunea lor pentru muzică și dorința arzătoare de a se perfecționa și de a fi recunoscuți ca artiști desăvârșiți, au fost elementele esențiale care au propulsat orchestra.

Alături de violoniști, la Torac se remarcau și acordeoniștii. Săptămâna aceasta voi încerca să-l prezint pe unul din acordeoniștii ,,Lyrei”, care de șase decenii, făcând parte din această orchestră, duce faima Toracului prezentându-se cu pasiune și virtuozitate.

Sima (Filip) Baloș face parte din generația 1948. A terminat primele opt clase ale școlii primare și apoi a început să lucreze pământul familiei. Pasionat de muzica populară, decide în anii `60 să se includă în Orchestra ,,Lyra”, pe atunci condusă cu mare măiestrie de celebrul Vichentie Petrovici – Bocăluț. A fost o mândrie pentru dânsul să facă parte dintr-o asemenea orchestră, cu care apoi a cântat și încă mai cântă și la frumoasa vârstă de 76 de ani.

,,Am învățat să cânt la acordeon de la Vichentie Petrovici – Bocăluț. Mi-am început primele lecții de acordeon în anul 1960. Din dorința de a forma noi instrumentiști, viitori membri ai Orchestrei ,,Lyra”, Bocăluț a organizat Școala de Muzică la Torac, la care, în 4-5 ani, s-au perindat peste 30 de violoniști. Ne-am adunat la Căminul Cultural din sat. Bocăluț sau Bocal, cum îi ziceam noi torăcenii, lucra separat cu violoniștii și separat cu acordeoniștii. Orchestrei ,,Lyra” m-am alăturat în 1965/1966 la festivalul de la Uzdin. Atunci s-a completat orchestra cu membri mai tineri.

Teodora SMOLEAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 15 din 13 aprilie