Sunt întrebări la care trebuia să găsim un răspuns. În acest sens ne-am deplasat la Torac și Sân Mihai, în perioada când recoltarea porumbului era în toi, unde interlocutorii noștri ne-au furnizat informațiile necesare. Despre porumb şi alte culturi agricole am stat de vorbă cu Sergiu Ocolişan, master iniginer şi şef de producţie la cooperativa agricolă „Yuko” din Torac.
Care este producţia de porumb și în ce fază se află recoltarea lui?
- Nu putem să aducem cuvinte de lăudă pentru producţia de porumb din acest an, dar cred că nu trebuie să fim dezamăgiţi. Condițiile climaterice din acest an au fost nefavorabile, în perioada când culturile agricole aveau nevoie de umiditate, precipitaţiile au întârziat ceea ce s-a reflectat şi asupra recoltei. Ne-am aşteptat la o producţie şi mai mică, dar cred că producţia de 5 – 6 tone pe hectar este suficient de bună, astfel că producătorii agricoli ar trebui să fie mulțumiți. Am fost ferm convinși că, în condițiile date, știuletele nu vor reuși să se formeze. Este cert că recolta nu este uniformă, în unele părți mai mari, în altele mai mici, media fiind de 5-6 tone pe hectar. Având în vedere că anul trecut, în această perioada, când s-a recoltat porumbul, preţul a fost în jur de 16 dinari, iar în prezent este 25 de dinari pe kg, constatăm că avem o majorare de preţ de aproximativ 40 la sută iar producţia este mai mică cu 40 la sută. Acest calcul duce la concluzia că suntem cam la același nivel, avem o producţie mai mică, dar preţ mai mare. Oricum, producători agricoli nu sunt mulţumiţi, dar având în vedere că anul acesta, la păioase am trecut bine, la floarea soarelui foarte bine, iar cu porumbul aşa şi aşa, putem spune că a fost un an suficient de bun.
Ați menționat că recolta nu a fost uniformă. În care parte din hotarul Toracului s-a consemnat o recoltă mai mare, respectiv una mai mică?
- Vreau să menționez că nu s-a consemnat nici un caz unde recolta a eșuat complet. Fiecare parcelă a dat o recoltă, cât de cât mică, dar a fost ceva. Dar, pot spune că partea hotarului spre Ravni Topolovac, Žitište şi Banatsko Višnjićevo a dat cea mai mică producţie de porumb. În localitatea noastră, cele mai mari recolte, s-au consemnat în hotarul de peste Bega, spre Srpski Itebej şi o parte a hotarului din Toracul Mare, cum spunem noi, Kranj sau Grădine.
Recolta a depins de tipul de sol sau de alți factori?
- Nu. În primul rând, decisive au fost precipitațiile și tipurile de hibrizi de porumb. Perioada de înflorire, anume perioada în care porumbul a făcut ştiuletele este o perioadă foarte importantă deoarece de ea depinde și recolta. Am fost convinși că temperaturile de 38 de grade, persistente în acest an, în perioada de înflorire nu vor fi favorabile pentru formarea știuletelui. La facultate am învăţat că la aşa temperaturi ridicate polenul este steril şi nu se fac boabe, în schimb, tot ce am învăţat la şcoală nu mai este valabil din cauză că la temperaturi de peste 38 de grade ştiulete s-a format, recolta fiind chiar de 5-6 tone pe hectar. Avem parte de o recoltă bună din cauză că nopţile au fost reci şi diferenţa dintre temperaturile de zi şi de noapte a fost mare, din această cauză s-a putut efectua şi polenizarea. A urmat o perioadă în care precipitaţiile au lipsit complet, astfel că sunt convins că anul acesta, cele mai mici recolte s-au obținut pe terenurile unde s-au respectat toate măsurile agrotehnice, pe terenurile bogate în azot, în fosfor, iar pe parcelele pe care nu s-au respectat atât de bine măsurile agrotehnice, recolta a fost mai bună.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 16 octombrie 2021
