Clădirea „Luceafărul” din Vârșeț, simbolul cultural al românilor din Serbia, a intrat în proprietatea statului român. Pe 27 iunie, la București, miniştrii afacerilor externe ai Guvernului României și Republicii Serbia, Bogdan Aurescu și Nikola Selaković, au semnat Acordul între cele două guverne privind dreptul de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” din Vârșeț.
După cum a declarat ministrul afacerilor externe al Guvernului României, preluarea efectivă în proprietate va avea loc la o dată agreată pe cale diplomatică, după ce Acordul va intra în vigoare. „Avem în vedere utilizarea acestui complex atât ca sediu al Consulatului General din Vârșeț, dar și ca spațiu de promovare a culturalității și spiritualității românești din Republica Serbia”, a punctat Aurescu.
Președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române, Daniel Magdu, a declarat că știrea privind semnarea memorandumului interguvernamental, prin care Guvernul Serbiei a cedat Guvernului României clădirea „Luceafărul” din Vârșeț, este îmbucurătoare.
„În ceea ce privește situația clădirii, atât din punct de vedere juridic, cât și din cel al stării deplorabile în care se află clădirea în momentul de față, acesta este totuși un pas înainte. Delegația CRS a prezentat ministrului afacerilor externe al României dosarul clădirii „Luceafărul” și posibilitățile de rezolvare a acestuia încă din anul 2012, la București, pe timpul când dânsul era secretar de stat. Apoi, a fost depus și dosarul de retrocedare, în ciuda faptului că unicul mod de rezolvare, precum s-a și dovedit, este dialogul politic între cele două state”, a declarat Daniel Magdu. Conform spuselor dânsului, din partea CNMNR nu au lipsit nici intervenții și nici activități de lobby legate de clădirea „Luceafărul”, făcute la fiecare întâlnire cu reprezentanții Guvernului Serbiei. Problema a fost prezentată atât sub formă de expunere a motivelor și adresărilor în scris, cât și la întrevederile directe, de la nivelul prim-ministrului, până la miniștri, secretari de stat, dar și la întâlniri și documentări legate de pregătirea ședinței viitoare a Comisiei Mixte Interguvernamentale, precum și în Parlamentul Uniunii Europene în anul 2015, unde problema retrocedărilor a fost prezentată și a intrat în raportul Comisiei Europene privind procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
„În pofida tuturor demersurilor, mai ales a intensificării acestora în ultimii doi ani, privind subiectul amintit, a faptului că de câteva ori am reușit să oprim procesul de licitație, legea și răbdarea instituțiilor aferente și-a dat verdictul, clădirea fiind vândută. Însă, nu ne-am oprit aici. Am continuat să ridicăm această problemă mai departe.”
Daniel Magdu a subliniat că primul pas a fost făcut, însă mai sunt pași de parcurs, precum investiții în reabilitatea și echiparea clădirii, modelul de sustenabilitate și altele. „Sunt convis că minoritatea română din Serbia așteaptă ca această clădire să fie folosită în beneficiul etnicilor români din Serbia, și că demersurile care urmează vor merge în această direcție. Noi suntem pregătiți să oferim soluții viabile”, a conchis președintele CNMNR.
Sanela CRĂINEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 27 din 2 iulie 2022
