O carte așteptată și, putem afirma liber, necesară, pentru a completa realitatea istorică despre românii din Serbia, este cartea-document ,,Românii din Nord-Estul Serbiei între anii 1804-1948” a autorului Draghișa Costandinovici. O carte care a luat naștere din lucrarea de doctorat a autorului și a vizat ani de studii și cercetări istorice pe acest subiect interesant, dar puțin abordat.
Anul trecut, la Editura ,,Libertatea” a apărut ediția a II-a a cărții, o variantă în limba română și una în limba sârbă, în traducerea istoricului dr. Mircea Măran. Cuprinsul cărții și tematica susținută și bine documentată au determinat ca ea să se bucure de ecou în rândul cititorilor din Banat, motiv pentru care am și recurs la acest interviu.
Cartea dvs. s-a bucurat de o priză mare la cititori, de două lansări reușite la Vârșeț și Kladovo. V-ați așteptat la o asemenea reacție a publicului?
Sigur că da. Este vorba despre o temă despre care nu s-a scris. A fost o temă inedită. Eu am susținut o teză de doctorat, în ceea ce privește românii din Nord-Estul Serbiei, foarte originală. Este vorba despre o sinteză a unor realități istorice, în bună măsură necunoscute până în prezent. Mă bucură faptul că mulți români din Banatul sârbesc care nu au fost prezenți la prima lansare a acestei cărți la Vârșeț, pe 16 octombrie 2021 și la Kladova pe 29 noiembrie, tot anul trecut, și-au exprimat interesul să procure cartea mea după ce săptămânalul ,,Libertatea” a publicat mai multe articole despre aceste lansări și despre carte. Conducerea ,,Libertății”, instituție care mi-a și editat cartea, i-a îndrumat spre mine ca autor, fiindcă am finanțat pe cont propriu publicarea și tipărirea cărții. Au fost multe solicitări din Voivodina, România și din Nord-Estul Serbiei. Cartea, menționez, la lansări a fost împărțită gratuit la fiecare participant cu o dedicație specială. La toți solicitanții din Serbia, am trimis cartea gratuit prin poștă, din păcate la cei din România, a fost foarte complicat ca să le trimit cartea. Sper că vor avea loc lansările cărții la Drobeta Turnu Severin, Craiova și Timișoara.
În carte v-ați încumetat să tratați un subiect foarte sensibil, puțin abordat până acum – problemele cu care s-au confruntat românii din zona Timocului, și mult mai larg, în dobândirea drepturilor sale la școlarizare în limba maternă, biserică, informare… demersurile pe care le-au făcut unii pentru a familiariza România și a o apropia de românii de peste graniță. Putem afirma că prin conținutul cărții ați cuprins pulsul mișcării culturale și istoriografice în Serbia de Nord-Est și ne-ați pus să participăm la o dezbatere comună despre românii din zonă și identitatea lor?
Acesta a și fost scopul cărții. Cartea înainte să apară de sub tipar, a provocat discuții vii între oamenii care au avut posibilitatea să citească manuscrisul cărții. Această discuție continuă și în prezent în diferite reviste și publicații.
Vă mulțumesc pentru afirmația voastră că ,,prin conținutul cărții am cuprins pulsul mișcării culturale și istoriografice în Nord-Estul Serbiei”. Cartea nu pune numai pe românii din Serbia și România, la o dezbatere comună despre zonă și identitatea românilor timoceni. Cartea mea, ca o mare parte a tezei mele de doctorat ,,Românii din Nord-Estul Serbiei între anii 1804-1948”, este și un fel de provocare pe masa științifică a științelor istorice, atât din Serbia, cât și din România. Am avut curajul să fiu primul care aruncă mânușa în fața istoricilor, nu numai din Serbia și din România, poate să se spună și din Balcani.
Soarta românilor din Nord-Estul Serbiei, nu a depins numai de atitudinea Belgradului sau a Bucureștiului. Dacă ar fi depins numai de Belgrad sau de București, mult mai devreme ar fi fost hotărât, la stânga sau la dreaptă. Este vorba despre o dezbatere și o hotărâre în context mai larg despre starea în Balcani. Nu poate Serbia singură să recunoască comunitatea națională română ca atare, să confirme că în Valea Timocului sunt români, dacă Bulgaria acest lucru nu-l recunoaște în partea ei, a Văii Timocului. La ei este interzisă chiar și organizarea politică a minorităților, și atunci și a românilor.
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 11 din 12 martie 2022
