Cultură

Slavco Almăjan, deţinătorul premiilor Opera Omnia şi ,,Vasko Popa”

Slavco Almăjan, deţinătorul premiilor Opera Omnia şi ,,Vasko Popa”

Vasko Popa, unul din cei mai mari poeţi ai fostei Iugoslavii, se numără printre 100 cei mai renumiţi sârbi, chiar dacă a fost de etnie română. Pe data de 29 iunie, ziua în care marele poet ar fi împlinit 100 de ani, Societatea de Limba Română a organizat, la Centrul de Cultură ,,Miloš Crnjanski” din Novi Sad, o serată literară.

,,Dacă avem în vedere faptul că au fost multe zâmbete, aplauze, că lumea a plecat fericită de la această întâlnire, personal sunt mulţumit. Ceea ce s-a întâmplat în seara aceasta la Novi Sad este o reuşită a Societăţii de Limba Română şi o reuşită a creaţiei noastre. Nu se întâmplă în fiecare zi să onorez pe cineva cu un premiu cum este Opera Omnia. Nu se întâmplă în fiecare zi să marcăm 100 de ani de la naşterea a două personalităţi emblematice ale minorităţii noastre. Nu se întâmplă în fiecare zi să fii împreună cu alţi creatori, să citească din creaţia lor, să semnaleze ceea ce au planificat pe viitor, ce s-a publicat deja când este vorba despre cărţile apărute la Societatea de Limba Română”, a declarat preşedintele societăţii, Lucian Marina.
Societatea de Limba Română a acordat premiile Opera Omnia” şi ,,Vasko Popa” lui Slavco Almăjan. L-am întrebat pe preşedintele societăţii după ce criterii au fost acordate aceste premii. ,,În urmă cu doi ani, am dorit să organizăm o festivitate în cinstea lui Slavco Almăjan şi să-i acordăm Premiul Opera Omnia. Dumnealui merită acest lucru. El s-a născut la Oreşaţ în 1940. Din cauza pandemiei nu am putut organiza acest eveniment în anul în care dumnealui a împlinit vârsta de 80 de ani, însă Societatea de Limba Română respectă creatorii şi iată, cu o mică întârziere, am avut această întâlnire cu marele nostru creator, scriitor, imagolog, dramaturg, traducător… Am acordat Premiul Opera Omnia lui Slavco Almăjan pentru activităţile sale multiple şi foarte importante în domeniul lingvisticii, literaturii şi jurnalisticii, pe care le-a desfăşurat de-a lungul anilor. Pentru că am organizat această festivitate chiar la data la care s-a născut Vasko Popa, am apreciat că se cuvine să îi acordăm şi Premiul ,,Vasko Popa”. Societatea de Limba Română acordă pentru prima dată acest premiu, chiar dacă premii similare se conferă, dar cu alte conotaţii. Premiul Opera Omnia a fost acordat şi cu alte ocazii, dar e pentru prima dată când îl conferă societatea noastră. Sunt convins că nu am greşit că l-am acordat domnului Slavco Almăjan”, a răspuns Lucian Marina.
,,Anul acesta avem ocazia să ne amintim de câteva personalităţi marcante ale culturii noastre. În primul rând, este vorba despre trei oameni care s-au născut în acelaşi an şi care ar fi împlinit astăzi 100 de ani. Este vorba de Vasko Popa – marele poet, Radu Flora – un om deosebit, care este legat în primul rând de dialectul nostru şi de Catedra de Limba şi Literatura Română din Novi Sad şi al treilea om, pe care nu l-am sărbătorit astăzi, este Ion Marcoviceanu – redactorul-şef al Postului de Radio Novi Sad, care iniţial era şi redactorul-şef al ziarului ,,Libertatea” un timp foarte scurt. Toţi trei merită o atenţie deosebită din cauză că au lăsat în urma lor opere importante: Vasko Popa fiind, în primul rând, poet, Radu Flora dialectog şi Ion Marcoviceanu un om de cultură. Eu am primit astăzi un premiu Opera Omnia şi mă simt onorat. Acest premiu l-am primit pentru o parte din ceea ce am făcut şi sunt onorat din cauză că l-au conferit colegii mei de breaslă. Aceasta este foarte important şi consider că toate premiile care sunt legate de oamenii de breaslă au adus un aspect deosebit. De altfel, premiul pentru mine personal înseamnă mai mult o reflecţie asupra operei, nu asupra personalităţii mele. Societatea de Limba Română aniversează anul acesta 60 de ani. Ea este o instituţie cu totul deosebită, pentru că în focarul atenţiei a pus arta noastră”, ne-a spus laureatul Slavco Almăjan.
,,Asemenea întâlniri nu numai că sunt interesante, dar sunt şi foarte benefice pentru noi care încă mai scriem. Au fost timpuri când seratele literare erau, să nu zic obligatorii, pentru că nu ne obligau, ci ne făceau plăcere, dar erau dese, erau în diferite părţi. Erau alte timpuri şi probabil că şi deplasarea era mai simplă. Poate că era şi altă atmosferă între noi. În tot cazul, acum am rămas puţini. Ar fi mai bine să nu spun care ar fi etatea scriitorilor de etnie română în acest moment, pentru că ar fi trist. Eu mi-aş dori foarte tare să fim mai mulţi, să scrie aceşti copii. Ar fi bine dacă ar putea, cei care au rămas implicaţi la radio, la televiziune, la editură, oriunde, să-i stimuleze, să le facă publicitate, să-i ajute ca să îşi îndeplinească acest destin, pentru că dacă deja au har, ar fi bine să-l folosească în cel mai frumos mod şi atunci şi întâlnirile noastre ar fi altfel şi nu am mai fi numai noi cei trecuţi de 50 de ani”, a declarat scriitoarea şi jurnalista Ana Niculina Ursulescu.

Danijela Bakić Scumpia

Articolul integral îl puteți citi în numărul 28 din 9 iulie 2022