Putem constata că Cercul şi Lumina ar putea să fie cununa de sânziene, să facă trimiteri la colac (la pâinea împletită de sărbători de mamele şi bunicile noastre) care are şi forma rotundă a dătătorului de lumină, a soarelui. Deci, conceptul cheie al mişcării literare din 1946, la noi cu siguranţă – a fost Cercul Literar Lumina. Din concepţia lui Brâncuşi care a modelat din aspect sculptural secolul al XX-lea, desprindem că cercul este prima formă mişcătoare, trăitoare a lumii şi dacă din cercuri cresc şi înfloresc toate lucrurile şi ideile vii – atunci putem constata că Cercul Literar Lumina este viabil şi vital.
Dovadă este revista de literatură, artă şi cultură la început „Lumina 47”, fondată întocmai de Cercul Literar Lumina, la 12 ianuarie 1947 la Vârşeţ, în cadrul primei adunari anuale după evenimentul de la Coştei. În referatul ,,Drumurile literaturii noastre” Vasile Popa, sublinia că ,,literatura noastră tinde să fie şi trebuie să fie continuarea celor mai bune şi celor mai sănătoase tradiţii ale clasicilor români Coşbuc, Slavici, Caragiale, Gherea…” care prin adaptarea social-politică, fiindcă era vorba despre literatura românilor iugoslavi, ,,trebuie să fie: naţională, românească prin formă şi socială, progresistă, iugoslavă prin conţinut”. (Vasile Popa, Drumul literaturii nostre, ,,Lumina” nr. 1 ianuarie 1947, p. 1-3).
Dealungul anilor, revestirea despre Cercul Literar Lumina, a avut diverse forme şi în genere a fost modest marcat. Dar, cu prilejul marcării a cinci deceii de la înfiinţarea Cercului Literar Lumina, revista „Lumina” a tipărit şi o ilustrată poştală care este o pagină vizuală şi generală de istorie literară. Ea oferă informaţia despre perioada traversată de câteva generaţii de scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură.
În partea opusă a acestei pagini memorabile care ni se înfăşiţează precum un contrafort, sunt înscrise numele a 60 de autori. În capul de afiş se găseşte numele Poetului care a intrat în Nirvana şi nemurire, apoi a 53 de autori şi scriitori autohtoni şi a altor şase scriitori din Iugoslavia şi România. Desenul semnificativ central a fost dăruit de magistrul Petru Marina (1937-2010), pictorul imaginarului celest şi al peisajului în care culorile cântă în cuibul lor, cu răsunet în Peştera Comorilor. Vizual şi simbolic desenul sugerează Cercul iar interiorul redat pictural, ne înfăţişează meleagurile în care a luat naştere această mişcare literară despre care, poetul Ion Marcoviceanu, scrie: „Se mândreşte şesul cu tine / Ca fata mare cu sânii frumoşi, / Trufaş mai este dar şi nedumerit / Ca orice orizontală în faţa verticalei, / Ca orice pitulice faţă de oul de cuc în cuibul ei. // Dar tu te înalţi ca un semn de exclamare / (…) Devii atunci altar, naş şi preot. // Sângele din vinele tale, şmecher ce mai eşti, / Cel de la pustă de bea la nuntă la botez, / I se dezleagă limba, ridică plosca sătulă / Trăiască… noul născut – cât a Vârşeţului culă.” (Ion Marcoviceanu, Culei Vârşeţului, „Lumina”, A. XLIX, nr. 1/1996, p. 11).
Invitaţii revisei „Lumina” din ziua de 11 august 2006 în Sala cu portrete a Casei de Presă şi Editură „Libertatea” din Panciova, au asistat nu numai la o revestire ci concomitent la un moment istoric: marcarea a şase decenii de la înfiinţarea Cercului Literar Lumina şi momentul transformării acestuia respectiv fondarea scucesorului – Cercul Lumina – Honoris Causa, din care fac parte 60 de persoane ilustre cu nume de rezonanţă în lumea literelor şi a artei, colaboratori apropiaţi ai Revistei de literatură, artă şi cultură transfrontalieră „Lumina”, cunoscută pe toate meridianele lumii. În cadrul revestirii istorice la matineul literar au citit din creațiile lor următorii scriitori: Aurel Mioc, Gheorghe Lifa, Eugenia Bălteanu, Mărioara Baba, Vasile Barbu, Eufrozina Greoneanț, Valentin Mic, Aurora Rotariu Planianin, Mariana Stratulat, Ileana Ursu, Vasa Barbu, Nicu Ciobanu, Slavco Almăjan, Aurel Păsulă și Ioan Baba, care a fost și moderatorul evenimentului, poeziile și prozele citite fiind publicate în „Lumina”, A. LIX, Nr. 2/2006, p. 43-63.
Judecând după realizările din anii ulteriori sperăm ca Cercul să dureze în timp cât cele şapte dealuri unice şi miraculoase şi insemnul vertical de pe dealul Central al Vârşeţului.
Numele celor 60 de persoane ilustre, – scriitori, profesori universitari, pictori academicieni, din Europa şi Statele Unite ale Americii – care în baza realizărilor spirituale înglobate de-alungul anilor în paginile şi proiectele editoriale ale revistei „Lumina”, au fost publicate de revista „Lumina” pe coperta a IV-a a numărului 1/2006. Pe lângă mulți scriitori din zona autohtonă peste 30 de persoane din cei menționați în anul 2006 au trecut în lumea umbrelor printre aceștia: Geo Bogza, Traian Doban, Anghel Dumbrăveanu, prof. Emil Filip, prof. dr. Radu Flora, prof. dr. Lia Magdu, Ion Marcoviceanu, mss. Petru Marina, Ion Miloș, Miodrag Miloș, prof. dr. Adrian Negru, Milan Nenadić, Alexandru Pascu, Bogdana Petrović, prof. dr. Gligor Popi, acad. Stevan Raičković, Nichita Stănescu, Teodor Șandru, Florica Ștefan, Ondrej Štefanko, acad. Vasile Tărâțeanu, Mića M. Tumarić, Miljurko Vukadinović. Au plecat de la cele lumești toți participanții la evenimentul din 1946 de la Coștei care ne-au ajutat în timpul vieții să reconstruim aceste pagini de istorie literară cu prețioasele lor mărturisiri. Ultimul dintre ei care ne-a părăsit a fost „poetul țăran” Aurel Păsulă (1921-2012).
Pe parcursul ultimiloer trei decenii ne-au fost alături cu contribuții exhaustive potrivite locului în Cercul Lumina – Honoris Causa distinse personalități precum: dr. Catinca Agache, prof. dr. Alexandru Băișanu, acad. Matija Bećković, prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu, acad. Mihai Cimpoi, prof. dr. Florian Copcea, prof. univ. dr. Ion Deaconsecu, membru de onoare al Academiei oamenilor de știință din România, prof. dr. Brândușa Juică, Rodica Lăzărescu, Ivo Muncian, prof. dr. Tudor Nedelcea, prof. dr. Adrian Dinu Rachieru, Victor Rusu, prof. univ. dr. Florentin Smarandache, prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, Nedeljko Terzić, Pero Zubac. Sperăm că Cercul va creaşte și în mileniul al treilea adăugând în perimetrul său nume de prestigiu şi includerea celor mai devotaţi colaboratori ai revistei.
Unul din membrii „Cercului Lumina – Honoris Causa”, Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, a ținut parcă să ne spună testamentar:
„Apariţia revistei „Lumina” într-o nouă formă este o sărbătoare pentru toată intelectualitatea bănăţeană… „Lumina” care îi încălzeşte pe bănăţeni astăzi, străunge graniţele, şi se va articula în Europa într-o formă nouă, mai elegantă, mai pretenţioasă decât cea veche… surprinde şi marchează noi pietre de hotar (…)
Ioan BABA
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 5 septembrie 2026
