Deși dimineața zilei de 23 februarie s-a arătat mohorâtă și ploioasă, dansul călucerilor a schimbat atmosfera, risipind norii și aducând vreme frumoasă și voie bună. În timp ce călucerii colindau satul, la Școala Elementară „Mihail Sadoveanu” s-a desfășurat Simpozionul „Fășancul – tradiție și continuitate”, organizat de Comunitatea Locală în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina. Evenimentul a inclus și o expoziție de fotografii care surprind Fășancul de-a lungul anilor, ilustrând evoluția și frumusețea acestei tradiții.
La simpozion s-a discutat despre moștenirea și continuitatea Fășancului, evenimentul fiind moderat de primarul localității, Nicolae Miclea. Au fost prezenți: Ion Cizmaș, Doru Todor Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Daniel Bala, ministru-consilier la Consulatul General al României la Vârșeț, Ivana Ristić Hubert, custode-etnolog, Mariana Stratulat, directoarea Casei de Presă și Editură „Libertatea”, profesorii Lavinica Pincu și Stelian Anca, Daniel Răduț, președinte al Fundației „Protopop Traian Oprea”, Sorin Ianeș, vicepreședinte al Fundației „Protopop Traian Oprea”, Ciprian Chiriac, directorul școlii gimnaziale din Răcășdia, Goian Costa, președintele Asociației Culturale „Voința” din Răcășdia, Ion Blaj, președintele Societății Culturale „George Coșbuc” din Grebenaț, Todor Țăran, directorul școlii, Alexandra Popa, președinta Asociației „Zestrea Grebenceană”, Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, alături de reprezentanți ai mass-mediei, oaspeți din localitate și invitați din România.
În partea a doua a evenimentului s-au alăturat Tatijana Kokar, președinta comunei Biserica Albă și dr. Traian Căcina, vicepreședinte CNMNR. Au susținut comunicări Ion Cizmaș, Ivana Ristić Hubert, profesorii Lavinica Pincu și Stelian Anca, precum și Ciprian Chiriac. Ivana Ristić Hubert, custode-etnolog la Muzeul din Biserica Albă, a subliniat importanța localnicilor în păstrarea Fășancului ca element de patrimoniu cultural imaterial. Ea a explicat că Fășancul reprezintă un ritual tradițional, desfășurat în prima săptămână a Postului Paștelui, prin care oamenii se maschează pentru a alunga iarna și spiritele rele, întâmpinând primăvara. Ivana Ristić Hubert a amintit și de profesorii care au studiat Fășancul, precum și de cartea „Măști și mascarea în Serbia”, care documentează ritualurile din Grebenaț.
Ion Cizmaș a susținut lucrarea „Odisea cunoașterii – Fășancul, datini și memorie sub masca băuiilor la Grebenaț”. „Vreau să fac, în primul rând, o incursiune în acest spațiu. Grebenaț este una dintre cele mai vechi localități ale noastre, atestată documentar. Artefactele arheologice arată continuitatea locală: de exemplu, la Dupljaja am observat două căruțe care reflectă miturile și legendele pe care astăzi încercăm să le descifrăm. Obiceiul Băuilor, care ulterior s-a transformat în carnavalul Fășanc, are rădăcini în tradiția europeană păgână. În acele timpuri, înainte de intersecția cu creștinismul, se practicau anumite sărbători, iar astăzi, în Lunea curată (sau albă), aceste obiceiuri au fost preluate și adaptate de creștinism, păstrând structura și sensul tradițiilor ancestrale”.
Ciprian Chiriac, directorul școlii din Răcășdia, profesor de istorie și master în etnografie și folclor, a declarat: „Fășancul reprezintă una dintre cele mai complexe manifestări culturale și tradiționale din spațiul central-european. În România, îi spunem Leoarfe, însă, indiferent de nume, semnificația este similară: departe de a fi un simplu carnaval, Fășancul este un fenomen cultural complex, care reflectă viața comunității și îmbină timpul liturgic cu ciclul anotimpurilor și al vremii”.
Text și fotografii: Denis STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 9 din 28 februarie 2026
