La Praga trăiesc aproximativ un milion de locuitori, iar orașul este vizitat anual de circa cinci milioane de turiști. Această proporție impresionantă între numărul locuitorilor și cel al vizitatorilor face din capitala cehă unul dintre cele mai intens vizitate orașe ale lumii, transformând fiecare piață pragheză într-o veritabilă scenă a culturii universale. Orașul, numit cu afecțiune de localnici „Orașul de Aur” sau „Orașul celor o sută de turnuri”, a devenit un magnet autentic pentru călători datorită arhitecturii sale bine conservate, care, spre deosebire de multe metropole europene, a fost ferită de distrugerile celui de-al Doilea Război Mondial.
Impactul economic al turismului se resimte la fiecare pas, iar Praga a reușit să mențină un echilibru între păstrarea sufletului său istoric și cerințele pieței moderne, transformându-se într-un motor economic al întregii țări. Fluxul de bani permite restaurarea constantă a fațadelor, întreținerea parcurilor și modernizarea infrastructurii, astfel încât orașul își păstrează strălucirea aristocratică. Pe malurile Vltavei se află mii de hoteluri, hosteluri, pensiuni și restaurante. Pentru generațiile mai tinere este interesant de știut că, în perioada comunistă, în Praga nu exista niciun local de alimentație publică aflat în proprietate privată. Astăzi, scena este complet diferită – de la restaurante de lux cu stele Michelin până la tradiționalele berării cehe, unde se servește celebra bere Pilsner, adesea mai ieftină decât apa îmbuteliată. Tranziția a transformat cartierele odinioară cenușii în spații vibrante, pline de viață, unde mirosul prăjiturii tradiționale „trdelník” cu scorțișoară atrage trecătorii la fiecare colț de stradă.
Astăzi, acea perioadă trecută este evocată doar de Muzeul Comunismului, unde sunt expuse artefacte din perioada 1945 până la Revoluția de Catifea din 1989. Muzeul oferă o privire tulburătoare, dar instructivă asupra vieții din spatele Cortinei de Fier, prezentând de la magazine slab aprovizionate până la reconstrucții ale camerelor de interogatoriu ale poliției secrete. Contrastul dintre acea epocă întunecată și strălucirea actuală a Pragăi este cea mai puternică mărturie a rezilienței spiritului ceh și a succesului transformării democratice.
Pe traseul turistic principal care traversează celebrul Pod Carol se află numeroase magazine de suveniruri. Podul Carol, construit în secolul al XIV-lea și împodobit cu 30 de statui baroce, reprezintă inima și artera orașului. Traversarea lui la răsărit sau la apus oferă una dintre cele mai spectaculoase experiențe pe care Europa le poate oferi. În aproape fiecare dintre aceste magazine lucrează și persoane provenite din spațiul fostei Iugoslavii. Vânzătoarea Slavica, originară din orașul Struga din Macedonia, povestește că angajatorul său – un conațional – deține nu mai puțin de 11 astfel de spații în centrul orașului. Comunitățile din regiune s-au integrat aici cu ușurință, folosindu-se de apropierea lingvistică și spiritul antreprenorial pentru a deveni parte a industriei turistice pragheze.
Praga a reușit, în mod abil, să transforme personalitățile care au trăit și creat aici în adevărate branduri culturale, aducându-i orașului beneficii economice semnificative. Personajul literar al lui Jaroslav Hašek – bravul soldat Švejk – a devenit simbolul multor berării. Figura sa, care exprimă prin umor și aparentă naivitate rezistența omului simplu în fața absurdului războiului, este astăzi parte integrantă a identității orașului. Scriitorul Franz Kafka se regăsește pe tricouri, căni și magneți. Kafka, care a trăit mare parte din viață în apropierea Pieței Orașului Vechi, a devenit o adevărată icoană pop. Muzeul său și fascinanta sculptură rotativă a capului său, realizată de artistul contemporan David Černý, atrag mii de vizitatori. În sălile de concert pragheze se interpretează lucrările lui Mozart și Beethoven, care și-au creat o parte din capodopere chiar aici. Mozart iubea acest oraș și a rămas celebră fraza sa: „Praghezii mei mă înțeleg”. Tot aici, în Teatrul Estates (Stavovské divadlo), a avut loc premiera mondială a operei „Don Giovanni”.
Sub Hradčany au trăit mari nume ale culturii mondiale precum Bohumil Hrabal, Josef Škvorecký, Miloš Forman, Milan Kundera sau Karel Čapek. Hradčany, cel mai mare complex de castele antice din lume, nu este doar un centru al puterii, ci și un izvor de inspirație. Celebrul „Străduța de Aur” din interiorul zidurilor castelului, cu micile sale case colorate, păstrează spiritul secolelor trecute, când alchimiștii și scriitorii căutau misterele vieții. În perioada în care Praga făcea parte din Monarhia Habsburgică, aici și-a petrecut ultimii ani de viață și faimosul Giacomo Casanova.
La Praga au trăit, lucrat sau studiat numeroși români și sârbi importanți – reformatorul limbii Vuk Karadžić, savantul Nikola Tesla, pictorii Milan Konjović, Stojan Aralica și Jovan Bijelić, precum și regizorii Emir Kusturica, Goran Marković, Goran Paskaljević, Srđan Karanović sau Slobodan Šijan. Această generație de artiști, cunoscută ulterior sub numele de „Școala de la Praga”, a schimbat definitiv cinematografia iugoslavă, aducând un suflu central-european și o rigoare vizuală dobândită la prestigioasa academie FAMU.
SENKA D. PAVLOVIĆ ČOTRIĆ
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 9 mai 2026
