În focar / interviu

Activitatea Institutului de Manuale

Activitatea Institutului de Manuale

Fiindcă ne-a interesat ce noutăți sunt la Institutul de Manuale, am discutat cu doamna director al Departamentului din Novi Sad al Institutului de Manuale, dr. Romanţa Iovanovici.

Cu puțin timp în urmă au apărut manuale noi. Ce ne puteți spune despre acestea?
Anul acesta ne-am străduit să tipărim cât mai multe manuale noi pentru elevii care frecventează cursurile în limba română, având în vedere faptul că anul trecut am avut o situaţie extrem de dificilă, în primul rând din cauză că s-a întâmplat ceea ce a derutat întreaga omenire şi anume COVID-19. În plus, am avut nenorocirea că a trebuit să părăsim clădirea în care Institutul de Manuale a existat şi a funcţionat peste 50 de ani. După această perioadă, care a lăsat anumite consecinţe negative asupra activităţii Institutului, am încercat să ne organizăm cât mai bine şi să recuperăm ceea ce nu am putut să realizăm anul trecut. Astfel, anul acesta au apărut toate manualele pentru clasa întâi şi clasa a cincea. Este vorba de setul de manuale pentru limba română: Abecedarul, Cartea de citire şi Caietul de lucru la limba română, respectiv Caietul de lucru la Abecedar, apoi Lumea din jurul nostru – manualul şi caietul de lucru, Matematica şi Caietul de exerciţii la matematică, Cultura muzicală, iar în urmă cu câteva zile, a apărut pentru prima dată un manual de clasa întâi pentru Limba română cu elemente ale culturii naţionale. Ne-am bucurat foarte mult de această realizare editorială a noastră, pentru că într-adevăr ani în şir am încercat să asigurăm manuale pentru elevii noştri români care frecventează cursurile în limba sârbă şi care au hotărât să însuşească limba română cu elemente ale culturii naţionale, ca disciplină şcolară opţională.
În ceea ce priveşte manualele pentru clasa a doua, deja au ieşit de sub tipar câteva din acestea. Sperăm ca până la începutul anului şcolar să asigurăm şi pentru elevii de clasa a doua toate manualele. Clasa a treia, de asemenea, este în lucru. O serie de manuale care sunt prevăzute pentru clasa a treia se lucrează, sunt traduse, se face paginaţia lor şi se urmăreşte procesul de realizare a manualului, începând de la redactarea tehnică, ca apoi să urmeze procedura de aprobarea a manualelor. Ne dăm silinţa ca până la începutul anului şcolar să asigurăm şi pentru elevii clasei a treia cât mai multe manuale, deşi timpul e scurt şi avem în lucru un număr foarte mare de titluri. O dificultate în plus reprezintă şi lipsa unui număr mai mare de cadre corespunzătoare care să poată realiza partea tehnică aşa cum am fi dorit noi.
Pentru cursul superior avem toate manualele pentru clasa a cincea. De asemenea, pot să spun cu satisfacție că este în fază de aprobare manualul de Limba română cu elemente ale culturii naţionale pentru clasa a cincea. Deci, este aceeaşi poveste ca și pentru clasa întâi: pentru prima dată apare un manual menit elevilor care vor să înveţe limba română cu elemente ale culturii naţionale ca disciplină opţională. Un număr foarte mare de manuale pentru clasa a şasea şi clasa a şaptea se află în lucru. Încercăm, în măsura posibilităţilor, să asigurăm şi pentru aceşti elevi cât mai multe manuale pentru începutul anului şcolar.
În ultima perioadă ne-am confruntăm şi cu unele probleme de natură organizatorică şi tehnică, ce persistă de mai mult timp. Anume, nu ni s-a ieşit în întâmpinare în ceea ce privește cerinţa noastră de a ni se asigura echipament tehnic necesar pentru elaborarea mai uşoară a materialului pe care trebuie să-l modelăm în carte.

Cât s-a lucrat la manuale şi cine a lucrat?
Există o procedură precis stabilită de către Ministerul Învăţământului care ne trimite lista manualelor alese de cadrele didactice, pe care Institutul trebuie să le realizeze. Odată cu trimiterea acestor liste cu titlurile alese ne sunt sugeraţi şi autorii. Este vorba, în primul rând, de cadrele didactice care sunt angajate în şcolile în care se frecventează orele în limba română. Ne bucurăm de faptul că în acest fel întreţinem o colaborare strânsă cu aceste cadre didactice şi avem informaţii la zi când este vorba despre situaţia în şcoli, despre necesităţile lor. Aici aş dorisă menţionez faptul că în urmă cu mai mult timp, când Institutul de Manuale a avut o altă poziţie în societate, când nu era această situaţie cu competiţia pe piaţă, am încercat să facem şi unele materiale didactice, îndrumătoare etc. Am avut îndrumător pentru natură şi societate, matematică, limba română pentru învăţători, dar odată cu pierderea poziţiei pe care Institutul a avut-o cândva am ajuns într-o situaţie materială mai dificilă şi nu ne-am mai putut permite ca în afară de manuale şi caiete de lucru să facem şi alte materiale didactice. Nu mai edităm nici lecturi şcolare, ceea ce este pentru mine un lucru negativ, având în vedere că şi lecturile şcolare sunt cărţi obligatorii în procesul de învăţare a limbii române. Situaţia nu e aşa doar când este vorba de manualele în limba română, ci şi în limbile altor minorităţi care sunt în uz oficial în Provincia Autonomă Voivodina. Poate că ar fi un pas bun ca şi consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale să ia parte mai activă în solicitarea acestor lecturi şcolare şi a mijloacelor didactice suplimentare. Ar trebui să discutăm şi despre asigurarea manualelor şi conţinuturilor digitale şi în limbile minorităţilor naţionale.

Cât s-a lucrat la manuale şi cine a lucrat?
Există o procedură precis stabilită de către Ministerul Învăţământului care ne trimite lista manualelor alese de cadrele didactice, pe care Institutul trebuie să le realizeze. Odată cu trimiterea acestor liste cu titlurile alese ne sunt sugeraţi şi autorii. Este vorba, în primul rând, de cadrele didactice care sunt angajate în şcolile în care se frecventează orele în limba română. Ne bucurăm de faptul că în acest fel întreţinem o colaborare strânsă cu aceste cadre didactice şi avem informaţii la zi când este vorba despre situaţia în şcoli, despre necesităţile lor. Aici aş dorisă menţionez faptul că în urmă cu mai mult timp, când Institutul de Manuale a avut o altă poziţie în societate, când nu era această situaţie cu competiţia pe piaţă, am încercat să facem şi unele materiale didactice, îndrumătoare etc. Am avut îndrumător pentru natură şi societate, matematică, limba română pentru învăţători, dar odată cu pierderea poziţiei pe care Institutul a avut-o cândva am ajuns într-o situaţie materială mai dificilă şi nu ne-am mai putut permite ca în afară de manuale şi caiete de lucru să facem şi alte materiale didactice. Nu mai edităm nici lecturi şcolare, ceea ce este pentru mine un lucru negativ, având în vedere că şi lecturile şcolare sunt cărţi obligatorii în procesul de învăţare a limbii române. Situaţia nu e aşa doar când este vorba de manualele în limba română, ci şi în limbile altor minorităţi care sunt în uz oficial în Provincia Autonomă Voivodina. Poate că ar fi un pas bun ca şi consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale să ia parte mai activă în solicitarea acestor lecturi şcolare şi a mijloacelor didactice suplimentare. Ar trebui să discutăm şi despre asigurarea manualelor şi conţinuturilor digitale şi în limbile minorităţilor naţionale.

Daniela BAKIĆ SCUMPIA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 16 din 17 aprilie 2021