Serbia
35
clear sky

Cadru didactic, președinta Consiliului Executiv și coordonatoarea departamentului pentru Învățământ din cadrul CNMNRS

În acest interviu vom vorbi despre împlinirile şi bucuriile meseriei de profesor, dar şi despre cei 33 de ani petrecuţi la catedră cu profesorul de istorie, Rodica Almăjan.

Cât este de apreciată astăzi profesia de cadru didactic?

Mult mai puțin decât era apreciată înainte. Imediat după preoți, dascălii erau persoanele cele mai importante într-o localitate. Acum s-a schimbat situația, nu avem atâtea drepturi, administrația este foarte încărcată, în ziua de azi mai multe drepturi au copiii și părinții decât cadrele didactice.

Ce măsuri ar trebui luate ca elevii să fie interesați de materia școlară, având în vedere că în ultimul timp este evidentă scăderea interesului copiilor pentru învățământ?

Trebuie cât mai mult modernizat procesul de învățământ. Pe copii îi interesează epoca internetului și pe aceasta trebuie lucrat, dar dacă se folosește internetul, copiii trebuie să știe ce informații să folosească de pe internet și până unde, să nu devină dependenți. Copiii cunosc tehnologia, chiar mai bine decât unii profesori care sunt mai în vârstă. Problema este că elevii nu se bazează pe informațiile necesare pentru învățământ, pe ei îi interesează Facebookul, Instagramul, Tik Tokul, dar când este vorba de o prezentare în PowerPoint, despre un film documentar, film artistic istoric, pentru acestea nu au interes.

Care este emoția de a intra într-o clasă plină de elevi, comparativ cu una în care îi poți număra pe degete?

De 33 de ani, de când lucrez în învățământ, am avut clase de elevi români și cu un număr mare, 33 la număr. La astfel de clase emoția e mult mai mare. Pentru acele ore trebuia foarte bine să mă pregătesc, pentru că am avut elevi foarte buni, la o oră de 45 de minute ei erau activi tot timpul, pentru că, dacă elevii într-un număr așa de mare nu sunt activi, nu se poate desfăşura ora. Dar nu sunt mai mici nici emoțiile când intru într-o clasă cu elevi mai puțini, totul depinde de elevi. De exemplu, am o clasă unde sunt copii mai puțini, dar sunt foarte buni, vor să învețe.

Care este, după părerea dumneavoastră, viitorul învățământului românesc la noi?

Eu sunt destul de optimistă, dar când este vorba de învățământul românesc la noi, sunt chiar pesimistă. După cât văd situația prin școli, numărul elevilor scade în fiecare an, multe familii pleacă în străinătate, se mută la orașe, unde își pierd identitatea, părinții de naționalitate română își înscriu copiii la secția cu predare în limba sârbă, și în curând va fi introdusă în școli ca și opțional mai mult, Limba maternă cu elemente ale culturii naționale. Așa ne vom păstra limba română, în curând, în Voivodina.

Ați fost cadru didactic sub diferite regimuri în ultimele decenii. Cât de mult s-a schimbat planul și programa la istorie în toată această perioadă?

Programa la liceu nu s-a schimbat. Pot să spun că este destul de veche. Reforma școlară, când e vorba de școliile medii, încă nu a început. Când e vorba de școala elementară, sunt unele schimbări, există mai multe lecții care sunt legate și de alte obiecte. Deci copiii, la istorie, pot să învețe aceeași lecție și la geografie sau chimie, biologie. Sunt introduse diferite competențe noi, care îi va ajuta pe elevi pentru tot restul vieții. Istoria nu poate să se schimbe, în clasa a cincea se învață istoria din epoca antică, în clasa a VI-a evul mediu, însă, s-au făcut unele schimbări pentru clasa a VI-a, pe lângă evul mediu se învață și începutul epocii moderne, în clasa a VII-a se învață, pe lângă epoca modernă și epoca contemporană, iar în clasa a VIII-a se țin ore din epoca contemporană. Cu elevii trebuie folosite mai multe metode de învățământ, dar și proiecte, împreună cu ceilalți colegi.

O întrebare asemănătoare, predați azi aceeași istorie ca și la începutul carierei?

Da, tot aceeași istorie. Cu atât că acum am început să le predăm elevilor mai mult din perioada aceasta contemporană, care până acum nu s-a lucrat. Metoda de predare este diferită, ceea ce înseamnă că acum și noi, profesorii, trebuie să modernizăm procesul de învățământ. La liceu și la școala elementară se învață epoca contemporană, cum s-a destrămat Iugoslavia, de ce s-a ajuns la destrămare, sistemul pluripartid, războaiele care au fost după aceea organizate contra Iugoslaviei, bombardamentul NATO, atentatul asupra lui Đinđić, perioada lui Milošević, și chiar și perioada de după Milošević. Deci, perioada aceasta mai nouă.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în numărul 24 din 11 iunie 2022