Serbia
29
clear sky

Eternul feminin în arta cuvintelor

Operele de belestristică ale scriitorilor români nu duc lipsă de personaje vrednice de ținut minte, reprezentative pentru tipurile literare din care fac parte. Sunt chipuri ce au marcat opera autorilor care le-au creat. Ne amintim de câteva dintre ele în preajma Zilei Femeii.


Literatura română are personaje feminine dârze, de neînduplecat, iar cea mai reprezentativă în acest sens este Vitoria Lipan, personajul principal al romanului ,,Baltagul”. Mihail Sadoveanu a creat un portret dinamic al Vitoriei Lipan, acumulând faptele narate. Eroina este o femeie puternică ce întrunește calitățile de bază ale omului de la țară. În termenii lui George Călinescu, ,,ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței”. Neclintirea în îndeplinirea datinilor, în respectarea cultului dreptății și al adevărului, inteligența și luciditatea sunt principalele caracteristici ale Vitoriei Lipan.
Pe același palier se așază și Mara din romanul omonim al lui Ioan Slavici. Este vorba despre un personaj realist și viabil, reprezentativ pentru concepția artistică a lui Slavici. Mara Bârzovanu, precupeță, văduvă cu doi copii, o femeie cu simțul demnității, aprigă și chibzuită, strânge bani pentru a-și scăpa copiii de sărăcie. Trăiește din negustorie, ,,vinde ce poate și ce găsește” la târgurile de la Radna, Lipova și Arad. Nicolae Manolescu o numește ,,prima femeie capitalist din literatura română”. Trăsăturile pe care le are în comun cu Vitoria Lipan sunt dârzenia, hărnicia, inteligența, luciditatea, tăria de caracter, tenacitatea și fermitatea în intenția de a-și urma scopul.

Julieta Szönyi în rolul Otiliei
Mărculescu (,,Felix și Otilia”, 1972)
,,Vitoria Lipan (Țărancă din Șopârlița)”, Samuel Mützner

Enigmaticul feminin
Un exemplu de femeie enigmatică este Maria T. Mănescu, adică Doamna T. din romanul ,,Patul lui Procust” de Camil Petrescu. Enigma ei vine, neîndoielnic, și din numele cu care semnează cele patru scrisori. ,,Acest T. nu este o inițială cum s-ar părea, căci a devenit un adevărat nume, și nu știu dacă n-ar fi trebuit să fie scris Te”, argumenta Camil Petrescu. Doamna T. are o cultură vastă și își deschide un magazin de mobilă de stil. De numele ei se leagă feminitatea, delicatețea, sensibilitatea, superioritatea spirituală, emotivitatea, sprinteneala și conceptul de femeie ideală. ,,Doamna T. este fantoma romanului, aspirațiunea lui Fred, obscură și enigmatică, tocmai prin aceasta, și dacă autorul n-a știut să-i dea tonuri de ulei, este pentru că n-a putut s-o scoată din mediul ei aerian”, scria George Călinescu.
La aceeași categoria o putem încadra și pe Otilia Mărculescu. Ea are 18 ani, dar trăiește drama singurătății, a feminității și întruchipează femininul plin de mister. Acest lucru i-a făcut pe critici să o numeasă cel mai modern personaj al romanului. Eroina, personajul principal al romanului ,,Enigma Otiliei”, este creată de George Călinescu, iar autorul a numit-o ,,eroina mea lirică”, ,,tipizarea mea în ipostază feminină”. Otilia trăiește deopotrivă maturitatea și sensibilitatea puerilă; prin urmare, stârnește reacții contradictorii din partea celorlalte personaje: Aglae o consideră ,,o zănatică”, Costache o numește Otilica, Felix vede în Otilia ,,o fată admirabilă, superioară”, dar pe care nu o înțelege, iar în ochii lui Pascapol ea este ,,femeia în devenire”.

Marina KALKAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 5 martie 2022