Răspândirea confesiunii năzărinene i-a alertat și pe intelectualii ortodocși din localitățile învecinate, care erau conștienți că principalul centru din care se extinde noua confesiune este chiar localitatea Satu Nou. După părerea învățătorului Teodor Petrișor din Alibunar, om de cultură, publicist și pedagog consacrat, una din cauzele principale ale problemelor cu care se confrunta parohia ortodoxă română și însăși confesiunea ortodoxă la Satu Nou îl reprezintă „neglijarea religiunei” și inexistența unui catihet la școala comunală din loc.
Petrișor se întreabă: „Și cine va putea zice, că negligerea religiunei nu contribuie foarte mult la propagarea nazarenismului – această avangardă a socialismului, care se răspândește atât de îngrozitoriu?”, constatând în final următoarele: „Comuna Satul Nou ca parohie românească are o biserică de model, care își acopere trebuințele sale decorative din cele 165 jughere (lanțe) catastrale de pământ, care aduc un venit anual de cca. 4000 florini. Ce a făcut biserica română din Satul Nou din acest venit frumos pentru creșterea religioasă-morală? Absolut nimic!” Rezolvarea problemei ar fi, după părerea lui Petrișor, în deschiderea unui post de diacon-catihet „care să aibă misiunea a propune metodice religiunea în toate clasele școalei poporale și a celei de stat, să servească în biserică întotdeauna ca diacon și totdeauna când sunt adunați la serviciul divin credincioșii în număr suficient să țină predici, să lumineze poporul și astfel să dezvolte simțul religios. Aceasta se va impune ca necesitate și altor „comune mari și bogate, precum e Uzdinul, Petrovasela, Nicolințul etc.”.
Situația din Satu Nou s-a agravat și ca urmare a anumitor abuzuri în administrarea parohiei, prin faptul că, la un moment dat, au existat două comitete parohiale, unul susținut de capelanul problematic, iar celălalt ales conform regulamentului și alcătuit din adversarii capelanului. Au fost descoperite și numeroase iregularități în ceea ce privesc afacerile financiare ale comitetului parohial. Apogeul acestei stări neobișnuite din parohia Satu Nou l-a reprezentat refuzul lui Trifon Militariu de a-l primi în biserică pe Protopopul Trifon Miclea, care a venit cu decizia de a-l suspenda din post. Despre acest gest al capelanului a scris și presa contemporană. După mai mulți ani de scandaluri de proporții și de plângeri și denunțuri din partea consătenilor săi, Consistoriul diecezan din Caransebeș a adus la 4 noiembrie 1889 în sfârșit decizia de a-l suspenda pe capelanul Trifon Militariu „pentru nesupunerea lui față de superiorii săi și autoritățile lui bisericești, cât și pentru necorectitățile comise în trecut” pe termen de o lună, timp care trebuia să-l petreacă la Caransebeș sub supravegherea superiorilor săi.
Dr. Mircea MĂRAN, istoric
Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 21 octombrie
