Tradiții

Jamu Mic, odinioară un leagăn de tradiții și cultură

Jamu Mic, odinioară un leagăn de tradiții și cultură

Tradițiile și cultura la Jamu Mic pe vremuri au avut o mare însemnătate și erau foarte bogate. În activitatea culturală amatoricească din localitatea amintită a fost încadrată fanfara, corul, dansuri, și datează din anul 1920, când a fost înființată Societatea Cultural-Artistică ,,Doina”. Cu mici întreruperi din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, a continuat să activeze până la sfârșitul anilor 2000. Între anii 1923 și 1926, corul a fost condus de Alexandru Petrică, iar între anii 1927 – 1934 de Mita Lațcu, și apoi de Vasile Boroancă. Din anul 1935, conducător a fost Petru Măceș. Căminul Cultural era centrul activităţilor cultural-artistice din sat, locul unde tinerii se împrietenea la dansuri și se întâlneau primele iubiri, luând parte la primele jocuri. Performanțele cele mai valoroase ale entuziaștilor culturali din Jamu Mic, le-au obținut când învățătorii au preluat bagheta de conducere și au început să pună accentul pe interpretarea folclorului autentic din Banat. Faptul acesta a produs întotdeauna interes publicului spectator, iar specialiștii au apreciat frumos această muncă.

Prezența corului și a fanfarei din Jamu Mic, pe scenele din localitățile Jamu Mare, Moravița, Deta, dar și în alte localității din România, nu trebuie să surprindă pe nimeni, deoarece la vremea aceea oamenii au putut circula liber. La început, fanfara avea 15 membri, iar în cursul anilor tot mai mult a crescut numărul acestora. Primul dirijor a fost activistul cultural Alexandru Petrică, urmat apoi de Mita Lațcu și Petru Măces.

După Al Doilea Război Mondial, din anul 1950, se schimbă structura fanfarei și în fruntea acesteia se găsește învățătorul satului, Petru Lăpădat. Fanfara a participat la toate evenimentele cu caracter festiv în localitățile de pe teritoriul comunei Vârșeț, și nu numai. A participat la toate edițiile festivalului de fanfare din Banat, iar la ediția organizată la Marcovăț a obținut și premiu. Repretoriul fanfarei s-a axat pe cântece populare românești și marșuri, dar și melodii patriotice. A urmat o perioadă când fanfara nu a mai activat. Cel care a reuţit să o reactiveze a fost Ion Rotariu Cordân din Coștei. Fanfara a avut 30 de membri, fiind dirijată de către Daniel Boca.

Vasile PETRICĂ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 17 decembrie