Anul 2025 a fost, pentru cultura română din Serbia, mai mult decât o succesiune de evenimente: a fost un an al confirmărilor, al bilanțurilor și al întrebărilor puse cu luciditate. În centrul acestui parcurs se află Mariana Stratulat, scriitoare, promotor cultural și director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, o personalitate care a traversat anul jubiliar cu discreție, dar și cu o responsabilitate asumată până la capăt.
Distinsă în 2025 cu un important premiu european, recompensată cu mai multe recunoașteri pentru activitatea sa literară și editorială și prezentă în fața cititorilor cu o carte capitală apărută la sfârşitul anului şi încă câteva pe parcursul lui 2025, Mariana Stratulat a fost, în același timp, coordonatoarea unui an aniversar de excepție: 80 de ani de existență neîntreruptă a „Libertății”, instituție fundamentală pentru identitatea românească din Serbia.
Interviul care urmează nu este doar o conversație de final de an, ci un dialog despre sens, continuitate și responsabilitate culturală. Este o privire în interiorul unui an dens, dar și o reflecție asupra rolului pe care îl mai pot avea astăzi cartea, presa culturală și instituțiile construite pe valori durabile.
Ați încheiat anul 2025 într-un mod cu totul remarcabil: cu un premiu european, cu alte distincții importante și cu apariția unei cărți de anvergură. Cum se așază toate aceste împliniri în conștiința dumneavoastră la final de an?
Anul 2025 a fost unul deosebit, plin de realizări excepționale, dar și un an de reflecție. Premiul European, celelalte distincții și apariția noilor cărți nu sunt doar succese personale, ci și o recunoaștere a efortului depus de întregul colectiv al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, al colaboratorilor și al cititorilor care ne susțin constant.
Pentru mine, aceste realizări confirmă că drumul pe care îl urmăm – acela de a păstra și promova cultura română în Serbia – are sens și valoare. În același timp, ele aduc un îndemn clar: să continuăm să promovăm literatura, presa și valorile culturale românești cu aceeași pasiune și devotament.
Premiul European primit anul acesta nu este doar o recunoaștere personală, ci și una simbolică pentru literatura de limbă română din Serbia. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această confirmare venită din spațiul cultural european?
Încă de la începutul anului, munca noastră a început să se facă cunoscută dincolo de granițe. Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova a reprezentat cu onoare comunitatea românească din Serbia la importante târguri internaționale de carte. Între 8 și 13 mai, am participat la Târgul Internațional de Carte de la Salonic, Grecia, unde mi-am lansat volumul bilingv ,,Odiseea versului nerostit”, în română și greacă. Producţia noastră editorială a atras atenția publicului și criticilor internaționali.
În iunie, am avut onoarea de a primi Premiul Eminescu la Festivalul Transfrontalier de Literatură „Mihai Eminescu”, la Drobeta Turnu Severin, iar la Festivalul Internațional de la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, am fost distinsă cu Marele Premiu „Pana de Aur”. Tot anul acesta, la primul festival balcanic „Cuvinte care strălucesc”, organizat în orașul Petrich din Bulgaria, am primit Trofeul „Lumină din cuvinte”. Un alt premiu important a venit de la Asociația Mondială a Scriitorilor, fiind proclamată Campion al cuvintelor la festivalul de la Požarevac. În vara anului 2025 am primit și Charta lui Orfeu, câștigată pentru al doilea an consecutiv la Festivalul de Poezie „Orfeu pe Dunăre” de la Kostolac.
Un alt premiu pe care doresc neapărat să-l amintesc este distincția acordată de revista „Destine literare” din America de Nord. Această recunoaștere internațională adaugă o dimensiune deosebită parcursului nostru cultural și confirmă faptul că literatura și activitatea Casei de Presă și Editură „Libertatea” depășesc granițele și găsesc ecou în comunități românești din întreaga lume.
Și când credeam că nimic nu mai poate surprinde în acest an deja atât de bogat, a sosit vestea Premiului European de la Podgorica, Muntenegru. Această distincție are o valoare profund personală, dar reprezintă și un simbol al vizibilității literaturii române din Serbia în spațiul european. Ea reconfirmă că drumul pe care îl urmăm este acela de a păstra, promova și conecta literatura și valorile culturale românești pretutindeni unde ne prezentăm.
Cartea de interviuri publicată în 2025 pare a fi un volum de sinteză, de maturitate creatoare. Este ea rezultatul unui drum interior îndelungat sau al unei nevoi de a fixa un moment de bilanț?
Cartea de interviuri publicată în 2025 reprezintă, într-adevăr, un volum de sinteză și de maturitate creatoare. Ea este rezultatul unui drum interior îndelungat, dar și expresia unei nevoi de a fixa un moment de bilanț, prezentând în fața cititorilor peste 100 de personalități remarcabile din lumea literaturii, culturii, istoriei și spiritualității – oameni de valoare care au lăsat urme durabile în sfera lor de interes.
Este o selecție de interviuri realizate între 2005 și 2025, pe parcursul activității mele ca jurnalist la CPE „Libertatea”, dar include și câteva interviuri din primele mele experiențe la postul regional de televiziune Banat, din Vârșet. Acest volum se constituie într-o adevărată celebrare a istoriei culturale și a valorilor promovate de CPE „Libertatea” și vine ca un dar simbolic la aniversarea a 80 de ani de existență a instituției, celebrând valorile culturale și tradiția jurnalistică pe care CPE „Libertatea” le promovează de aproape un secol.
Privind retrospectiv, a fost 2025 un an mai degrabă al încununării sau unul al responsabilității sporite, în care fiecare pas a venit cu o greutate aparte?
Privind retrospectiv, anul 2025 a fost un an al încununării, dar și al responsabilității sporite. Fiecare premiu, fiecare recunoaștere și fiecare proiect finalizat au adus bucurie, dar și conștientizarea greutății fiecărui pas. Cea mai mare provocare a acestui an a fost salvarea clădirii „Libertatea”. Am găsit soluția potrivită, iar lucrările sunt realizate în proporție de 90%. Le mulțumim membrilor Consiliului Național al Minorității Naționale Române care au înțeles importanța acestei decizii istorice și au votat pentru salvarea clădirii, dar mai ales domnului președinte, care s-a implicat alături de conducerea Casei și de Consiliul de administrație pentru a face toate demersurile necesare. Cu amănunte vom reveni atunci când problema va fi soluționată definitiv, sperând ca acest moment să vină cât mai curând.
În paralel cu activitatea literară, ați coordonat un an aniversar de excepție: 80 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”. Ce a însemnat, la nivel personal și profesional, această vârstă venerabilă a instituției?
Anul 2025 a fost unul cu totul special pentru Casa de Presă și Editură „Libertatea”, marcând 80 de ani de activitate neîntreruptă și de contribuții remarcabile la cultura românească. La nivel personal și profesional, această vârstă venerabilă a instituției a fost o ocazie de reflecție, dar și de mândrie. Jubileul a fost celebrat la cel mai înalt nivel, cu un spectacol aniversar deosebit, o ședință festivă și un simpozion care au evidențiat tradiția și importanța „Libertății”.
Pe tot parcursul anului am organizat evenimente de excepție care au purtat amprenta celor 80 de ani de activitate continuă, iar în toamnă am lansat primul Festival Internațional de Literatură „Respirația cuvintelor în filele arămii”, bilingv româno-sârb, realizat în colaborare cu Asociația Scriitorilor Mondiali.
A fost un an reușit din toate punctele de vedere, în care am îmbinat tradiția cu inovația și am arătat că „Libertatea” rămâne un reper cultural esențial pentru comunitatea românească.
Pe parcursul anului au fost organizate numeroase manifestări culturale, editoriale și aniversare. Care dintre ele considerați că exprimă cel mai fidel spiritul „Libertății” de astăzi?
Pe parcursul anului 2025 am organizat numeroase manifestări culturale, editoriale și aniversare, fiecare reflectând într-un fel valorile și tradiția „Libertății”. Dacă ar fi să aleg una care să exprime cel mai fidel spiritul instituției de astăzi, cred că este primul Festival Internațional de Literatură „Respirația cuvintelor în filele arămii”. Acesta a reunit autori și personalități din România, Serbia și alte țări, într-un context bilingv româno-sârb, combinând tradiția cu deschiderea către noi experiențe culturale. Festivalul a ilustrat cel mai bine misiunea „Libertății” de a păstra, promova și conecta literatura și valorile culturale în contemporaneitate.
Valentin MIC
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 27 decembrie 2025 – 3 ianuarie 2026
