Cultură

Nostalgicele cărări ale multor tinereţi

Nostalgicele cărări ale multor tinereţi

În 27 septembrie 2022 s-au împlinit exact 50 de ani de la apariţia primului număr al revistei românilor din Voivodina „Tribuna Tineretului” (la Novi Sad, în 27 septembrie 1972), periodic care din 1977 a fost încadrat în marea familie a presei româneşti a Casei „Libertatea” din Panciova, iar începând din 27 mai 1995 a fost succedat de „Tinereţea” de azi, editată sub egida Casei de Presă şi Editură „Libertatea” din Panciova).

De fiecare dată când mă năpădesc amintiri din anii tinereţii, neapărat mă gândesc la unica revistă în limba română a tineretului nostru – „Tribuna Tineretului” de cândva, mai apoi succedată de actuala „Tinereţe”, la fel cum mă gândesc şi la începuturile Festivalului „Tinereţea Cântă” de la Uzdin, la fondarea Tineretului Literar din Voivodina, la activitatea mea în organizaţiile de tineret de odinioară din Uzdin, de la Liceul „Mihajlo Pupin” din Covăciţa şi din Comuna Covăciţa, dar şi în cadrul organizaţiei studenţilor iugoslavi de la Bucureşti. Acestea au fost cărările pe care m-a ghidat destinul, care apoi mi-a determinat viaţa şi cariera profesională de aproape 42 de ani de muncă în sânul Casei de Presă şi Editură „Libertatea” din Panciova (la Panciova, Novi Sad şi Uzdin).

În anul 2022, anul jubileului de aur al revistei „Tribuna Tineretului”, respectiv „Tinereţea”, aceste cărări ale tinereţii mele sunt poleite cu nostalgie şi regret că nu au durat mai mult, dar şi cu sentimente de satisfacţii profunde că am participat la ele şi le-am trăit din plin în suflet, în gând şi în viaţa reală de zi cu zi. Pur şi simplu, laolaltă cu ele am crescut, m-am format şi m-am dezvoltat ca om al presei şi al cuvântului scris. Ele îmi trezesc mereu amintiri despre un trecut care s-a derulat în faţa ochilor noştri şi pe care l-am savurat cu tot sufletul şi mintea noastră, iar acum o mulţime de nostalgice cărări ne ghidează spre zona multor tinereţi.

Activitatea (sau munca) mea la revista noastră menită celor tineri a cunoscut două perioade – ca licean şi ca student, iar mai apoi ca salariat al CPE „Libertatea”. Primul lucru pe care mi-l amintesc este acela că în primăvara-vara lui 1972 la Uzdin, dar şi în alte sate româneşti, au avut loc dezbateri ale tinerilor români despre fondarea unei reviste menite lor. Şi eu însumi a asistat la aceste dezbateri de la Uzdin, premergătoare aparţiei primului număr al „Tribunei Tineretului”.

Vasa BARBU

integral îl puteți citi în numărul 41 din 8 octombrie