Spiritualitate

O localitate în care fictiv și azi trăiesc români

O localitate în care fictiv și azi trăiesc români

Printre românii din Sefcherin încă mai existau în această perioadă de început al secolului al XX-lea bătrâni care vorbeau românește, conștient de valoarea informațiilor pe care le pot deține aceștia, Alexandru Țințariu propune „culegerea datelor referitoare la înființarea, colonizarea și trecutul acestor comune” (se referă la localitățile Sefcherin și Borcea), argumentând aceasta prin necesitatea „ca generaţia de acuma, şi mai cu seamă generaţiile din viitor a neamului nostru, să ia cuvenita învăţătură din spusele acelor fii pierduţi, pentru totdeauna pierduţi ai unui neam, atât de prigonit de nemiloasa soartă”.

La începutul secolului al XX-lea, încercarea de înființare a unei parohii, sau cel puțin a unei filii ortodoxe române la Sefcherin încă se găsea la ordinea de zi a autorităților eparhiale de la Caransebeș. În cadrul acestei acțiuni, preotul Valeriu Perin din comuna vecină Glogoni a încercat să-i afilieze pe românii din Sefcherin la parohia sa, dar fără succes, căci, după cum singur a afirmat, „românii din Sefcherin şi care ştiu nu voesc să vorbească altcum decât sârbeşte dispreţuindu-şi limba, şi cu astfel de oameni nu putem face nici o despărţire”. Totuşi, în decursul primelor decenii ale secolului al XX-lea, după cum deja am afirmat, încă au fost vorbitori de limba română.

Roman Cristea din Glogoni a cules în perioada interbelică de la lăutarii din Sefcherin un cântec popular românesc, pe care l-a publicat în volumul „Poezii populare româneşti din Banatul Iugoslav”, realizat împreună cu Traian Mărghiticean din Satu Nou şi editat la Sibiu în 1939. În acest loc însă trebuie subliniat faptul că este foarte posibil ca acest cântec românesc să fi fost cules de la lăutarii de etnie romă din Sefcherin, de la așa-numiții băieși, care și până în zilele noastre și-au păstrat identitatea românească. Probabil că în acest loc este vorba despre „taraful lui Gușă” din Sefcherin, care în perioada interbelică cânta pe la nunți și în Glogoni, posibil și în alte localități.

Dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 12 din 23 martie