Serbia
33
clear sky

Septembrie, Răpciune sau Vinițel

În tradiția noastră populară, luna septembrie se numește Răpciune sau Viniţel, adică luna vinului, deoarece în această perioadă începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin.
Luna septembrie este marcată, în general, de sărbătorile creştine cu dată fixă, precum Începutul anului bisericesc (1 septembrie), Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), dar și de trecerea la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă ce are loc în acest an pe 22 septembrie.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiției populare, se spune că după cum va fi timpul în această zi așa va fi anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
Și se mai spune că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a șaptea lună – september — de la cuvântul ‚’septem’’, care înseamnă șapte, deoarece a reprezentat luna a șaptea în calendar roman. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului și are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna decembrie, în fiecare an.

Echinocțiul de toamnă
Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, se va produce în acest an vineri, 22 septembrie, la ora 22.01. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă
E important de precizat că la această dată de 22 septembrie nu are loc peste tot echinocțiu de toamnă. Debutul toamnei astronomice are loc doar în emisfera nordică a planetei, adică de la Ecuator în sus. În emisfera sudică, de la Ecuator în jos, începe primăvara.

Sfânta Maria Mică – Nașterea Maicii Domnului
La 8 septembrie creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, acesta fiind primul mare praznic din anul nou bisericesc. Se știe că noul an bisericesc începe în fiecare an la 1 septembrie. Această zi marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, vremea se răcește, începe migrația păsărilor călătoare. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.
Nașterea Maicii Domnului este o sărbătoare a bucuriei. De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei, deoarece înaintașii lor, care le-au împlinit, au fost mai sănătoși, necazul a fugit din viața lor, norocul a poposit în casele lor și s-a păstrat armonia în relațiile interumane.
În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în egală măsură: În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tuturor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an
Creştinii sărbătoresc sâmbătă Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, acesta fiind primul mare praznic din anul nou bisericesc, care începe la 1 septembrie. Peste 2 milioane de români poartă numele de Maria şi Marian ori derivate ale acestora.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar și ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta sa aibă o naștere ușoara. Şi cei care vor sa se căsătorească se pot ruga in aceasta zi Maicii Domnului, ca să-și găsească perechea potrivită.

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 36 din 4 septembrie 2021