Un omagiu al culturii și identității românești

Ziua Culturii Naționale a fost celebrată la sediul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, marcând un moment important pentru promovarea valorilor culturale. Cu această ocazie, pe 15 ianuarie, Casa de Presă și Editură „Libertatea” și revista de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina” au organizat un eveniment notabil, intitulat „Eminescu și «Libertatea» – ecouri eterne în timp și spațiu”. Această manifestare este prima din seria de evenimente dedicate jubileului de 80 de ani al CPE „Libertatea”.

Evenimentul a fost compus din două părți: sesiuni de lucrări și prezentarea celui mai recent număr al revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”. Cu prezența lor au onorat evenimentul distinșii oaspeți: dr. Valentin Ardelean, președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române, Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”, Carmen Dura, lector străin la Departamentul de Limba Română din cadrul Facultății de Filosofie din Novi Sad, prof. univ. dr. Virginia Popovici de la același departament și Aurora Rotariu Planjanin, poetă și scriitoare. Bineînțeles, la eveniment au luat parte reprezentați ai CPE „Libertatea”: Mariana Stratulat, director, dr. Valentin Mic, director adjunct și redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea”, și Marina Kalkan, redactor responsabil al revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”.
Evenimentul a început cu acordurile acordeonului, interpretate de Dorel Mic, și cu vocea splendidă a Teodorei Mic.
Conform celor menționate de dr. Valentin Mic, ziua de 15 ianuarie este un prilej de reflecție asupra valorilor care ne definesc: limba, literatura și mai presus de toate cultura. „Mihai Eminescu, poetul nepereche, ne-a lăsat moștenire nu doar opere literare de o profunzime inegalabilă, ci și un model de conștiință națională, de înțelepciune și de patriotism. Prin versurile sale, așezate la temelia literaturii române, ne îndeamnă să privim cu respect și demnitate către rădăcinile noastre. La fel cum Eminescu a dăruit lumii cuvintele sale, Casa de Presă și Editură «Libertatea» dăruiește, de opt decenii, cuvântul scris al comunității românești din Banatul sârbesc. Publicațiile noastre au fost martori ai istoriei, promotorii culturii și păstrătorii identității naționale”, a subliniat dânsul.
În această atmosferă festivă, dr. Valentin Mic a înmânat Aurorei Rotariu Planjanin premiul „Rezonanța creativității”, pe care scriitoarea l-a primit cu ocazia decernării premiilor pentru „Cartea anului editorial 2023”.
Dr. Valentin Ardelean s-a declarat onorat de a fi prezent la acest eveniment din partea CNMNR. „Despre Mihai Eminescu sunt foarte multe de spus, dar sunt de față profesori care cunosc mai bine opera sa și pot spune mai multe. Mă bucur să văd că, în fiecare an, se sărbătorează, nu numai la CPE «Libertatea», ci și în mai multe localități, ziua de 15 ianuarie. Românii îl celebrează pe Mihai Eminescu ca cel mai mare poet român”, a declarat președintele CNMNR.
După cum a menționat moderatoarea evenimentului, dr. Eufrozina Greoneanț, cuvinte de susținere au fost primite și de la Slavco Almăjan și Ioan Baba.

O pătrundere în lumea eminesciană
Sesiunea lucrărilor a început cu un fragment din lucrarea prof. univ. dr. Mariana Dan de la Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Belgrad. Dr. Eufrozina Greoneanț a dat citire unui fragment din lucrarea intitulată „Mihai Eminescu și cunoașterea ca trăire autentică”, care a abordat tema profundă a cunoașterii în viziunea poetului Mihai Eminescu.
Prof. univ. dr. Virginia Popovici a vorbit despre receptarea lui Eminescu în cercetările științifice din Serbia, citind câteva fragmente dintr-o lucrare a sa mai amplă. Din cele menționate de prof. univ. dr. Virginia Popovici am avut ocazia să auzim mai multe despre traducerile lui Eminescu în limba sârbă și studiile sau cercetările despre viața și opera lui Eminescu în volume sau anumite reviste de specialitate din Serbia.
În continuare, dr. Eufrozina Greoneanț a dat citire lucrării trimise de conf. univ. dr. Brândușa Juică de la Facultatea pentru Instruirea Învățătorilor și Educatorilor și Școala de Înalte Studii pentru Educatori și Asistenți Medicali din Vârșeț, intitulată „Creații artistice eminesciene în manualele de citire”, care subliniază studiul operei eminesciene în școlile cu predare în limba română în Voivodina.
Evenimentul a continuat cu un moment deosebit, în care Antonela Mic a dat glas poeziei „Hyperion printre noi”, scrisă de Ioan Baba.
Cuvinte de salut la primul eveniment organizat de CPE „Libertatea” în anul jubiliar a adresat și directorul instituției amintite. În continuare, drd. Mariana Stratulat a prezentat câteva fragmente din lucrarea sa „Eminescu și miturile arhaice – reconstruirea lumii prin poezie”. Din cele prezentate de drd. Mariana Stratulat am avut ocazia să aflăm mai multe despre miturile arhaice interpretate de Eminescu, precum este mitul genezei în poemul „Scrisoarea I” și mitul iubiri absolute în poemul „Luceafărul”.
Dr. Valentin Mic a prezentat un fragment din lucrarea „Importanța operei lui Mihai Eminescu pentru păstrarea culturii și identității românilor din Serbia” în care dânsul a subliniat rolul esențial al operei lui Eminescu în păstrarea tradițiilor, valorilor și conștiinței naționale în comunitățile românești din Serbia.
În continuare, poeziea „La bustul lui Eminescu”, scrisă de Vasa Barbu în urmă cu 25 de ani cu ocazia a 150 de ani de la nașterea poetului nepereche, a fost dată citire de subsemnata.
Lucrarea „Eminescu în paginile «Libertății»”, semnată de jurnalista Teodora Smolean de la CPE „Libertatea”, oferă o retrospectivă valoroasă asupra articolelor, reportajelor, tabletelor și versurilor dedicate poetului nepereche, publicate în săptămânalul „Libertatea” în perioada 1994-2024. Autoarea a amintit, cu această ocazie, câteva dintre cele mai reprezentative articole, evidențiind contribuția constantă a săptămânalului la promovarea operei și memoriei lui Mihai Eminescu.

Sanela CHIȘEREU
Foto: Antonela MIC

Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 25 ianuarie 2025