În focar / interviu

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost marcată la Covăcița sub sloganul ,,Patru fire, o broderie”

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost  marcată la Covăcița sub sloganul ,,Patru fire, o broderie”

Data de 21 februarie a fost declarată Ziua Internațională a Limbii Materne la Conferința Generală a UNESCO din 17 noiembrie 1999. În anul 2000, Organizaţia Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată această zi.

Ziua Internațională a Limbii Materne se celebrează în fiecare an cu scopul de a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Astăzi, în lume se vorbesc aproximativ 6.000 de limbi.
La Covăciţa, Ziua Limbii Materne a fost aniversată şi anul acesta la 21 februarie. În mod tradiţional, corul Liceului ,,Mihajlo Pupin” a deschis programul cu cântecul ,,Vorbim patru limbi”. Anul acesta, programul a cuprins mai multe părţi – inaugurarea, ședința de lucru, masa rotundă și programul ,,Patru fire, o broderie”.

La începutul evenimentului, a luat cuvântul președintele comunei Covăcița, Jaroslav Hrubik. În numele Ministerului Culturii, s-a adresat șeful Departamentului pentru patrimoniul cultural, Miloš Gajić. Evenimentul din acest an s-a desfăşurat sub auspiciile Comisiei de cooperare cu UNESCO, iar preşedintele acestei comisii, prof. dr. Goran Milašinović, a susţinut o alocuţiune.

Dragana Milošević, secretar provincial pentru cultură, informare publică și relații cu comunitățile confesionale, s-a adresat în numele Guvernului provincial. Ea a adresat felicitări cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne. Dragana Milošević a spus că limba este unul dintre cele mai importante elemente ale identității naționale şi că păstrarea ei este preocuparea de bază a fiecărei comunităţi naționale.

În aceeaşi zi a avut loc ședința de lucru a președintelui adjunct, Petar Višnjički, cu reprezentanții ambasadelor și consiliilor naționale.

,,Mă simt onorat că astăzi sunt la Covăcița, la aniversarea Zilei Internaționale a Limbii Materne. Astăzi, la ședință, a fost vorba despre problemele pe care le întâmpină minoritățile din Voivodina. Accentul a fost pe școli, din cauză că din an în an sunt tot mai puțini copii. E greu de menţinut o şcoală în limba maternă dacă nu sunt copii. La ședința de astăzi s-a spus că aproape toate minoritățile au aceeaşi problemă. Am ridicat problema la Ministerul Culturii al Republicii Serbia, dar şi la autorităţile provinciale. Au răspuns că rămâne de văzut cum va fi în viitor”, a afirmat dr. Valentin Ardelean, președintele CNMNR.

Luminița NEDA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 61 din 4 martie