Aleksa Nedeljković, tenor, interpret de muzică spirituală ortodoxă și cântece tradiționale din Kosovo și Metohia, s-a născut în 1998 la Belgrad. Încă din copilărie a manifestat un interes deosebit și înzestrare pentru muzică, așa că deja în 2007, prin providența divină, își împărtășește darul cu publicul. Primul contact cu muzica spirituală l-a făcut în copilărie, mergând la slujbele bisericești unde auzea cântarea corurilor și cântăreților ortodocși. Așa cum se întâmplă de obicei cu neamul omenesc, Aleksa este doar moștenitorul tradiției cântecului de familie, unde a existat un număr notabil de strămoși care și-au dovedit darul de a cânta în biserică și în corurile mănăstirești.
Deoarece provine dintr-o familie artistică în care au existat cântăreți, actori, muzicieni și artiști de teatru, era firesc să opteze pentru o formă de artă. Aleksa este strănepotul celebrei actrițe iugoslave de teatru, televiziune și film Milka Lukić, așa că nu e de mirare că modul său de a se exprima este strâns legat de scenă. Pe lângă muzică însă, a început ulterior să-și dezvolte și afinitățile artistice față de arta vizuală, prin studii de design. Și-a primit educația muzicală formală la Şcoala de Muzică „Mokranjac” din Belgrad, la departamentul de cântec și joc tradițional sârbesc, iar mai târziu la departamentul de canto solo. De asemenea, a continuat să-și îmbunătățească vocea la cursurile de master ale Academiei Ruse de Muzică „ГНЕСИНЫХ” din Moscova, la clasa profesoarei de canto tradițional dr. Liudmila Alexandrovna Șașkina. Informal, dar pentru el în primul rând în sens duhovnicesc, a primit cele mai importante învățături despre cântarea bisericească în mănăstiri și biserici, învățând de la cler și călugări, direct de la surse, cântatul la slujbe, în timp ce a învățat și cântarea tradițională la o vârstă foarte fragedă de la bunica lui, de la prietenii din Metohija și cu ajutorul înregistrărilor de pe teren. În domeniul muzicii tradiționale din Kosovo și Metohia, cooperează cu numeroși artiști și instituții, printre care remarcă colaborarea cu Radio Belgrad, precum și numeroase festivaluri și organizații care se străduiesc să păstreze moștenirea culturală imaterială uitată din Kosovo și Metohia.
În 2017 a organizat primul concert solo dedicat educării tinerilor cu privire la importanța păstrării cântecelor tradiționale din Kosovo și Metohia. În 2019 a devenit membru cu drepturi depline al Asociației Artiștilor Muzicali din Serbia (UMUS). Este fondatorul, solistul și liderul ansamblului vocal „ANGELOS”. Este câștigătorul a numeroase premii și diplome. Astăzi, Aleksa cântă în mod activ pe lângă ansamblul amintit, are și activitate solo, dar și ca parte a corului bisericii Sf. Gheorghe. A avut privilegiul de a presta până acum în fața Preasfințitului Părinte Arhiepiscopul Peciului, Mitropolitului de Belgrad-Karlovci și Patriarhului Serbiei Irinei, precum și a numeroși arhiepiscopi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe, a Altețelor Sale Regale Prințul Alexandru Karađorđević și Prințesa Katarina Karađorđević și a numeroși oameni de stat, atât din propria țară, cât și din țările europene. A răspândit muzica spirituală și tradițională ortodoxă pe tot continentul european, în țări precum Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, Macedonia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, iar prin undele radio și receptoarele de televiziune putem spune în întreaga lume. Repertoriul său de muzică bisericească include cântece bisericești predominant sârbești din secolul al XIV-lea până în secolul al XX-lea, dar interpretează adesea și cântece bizantine și rusești, în timp ce repertoriul său în sfera muzicii tradiționale este format exclusiv din cântece născute pe pământul Kosovo și Metohiei. Pe lângă interpretarea muzicii bisericești și tradiționale, acordă o importanță deosebită scrisului, compunerii și aranjamentelor în domeniul muzicii spirituale și tradiționale. „Ne duce cu vocea lui înapoi în gloriosul Ev Mediu, dar ne duce și într-o călătorie muzicală prin Serbia veche”, au spus mulți artiști despre el. Anii de activitate artistică ai lui Alexa și lupta pentru conservarea moștenirii spirituale și culturale imateriale ne încurajează cu siguranță pe toți să apreciem și mai mult comoara muzicală pe care o deținem și pe care nu trebuie să o uităm niciodată.
În ce măsură poate muzica spirituală să influențeze puterea spirituală a fiecăruia dintre noi, caracterul nostru și felul în care ne tratăm pe noi înșine și pe ceilalți?
Muzica spirituală este cea mai sublimă formă de rugăciune și cel mai apropiat contact cu Dumnezeu, fiind, de asemenea, o armă foarte puternică în lupta împotriva păcatului. Pur și simplu, bucură, mângâie, apără, întărește și vindecă. Însăși structura imnografică a muzicii bisericești are și scopul de a ne guverna viața spirituală, pe lângă slăvirea Domnului și a sfinților Săi. Muzica este arta cea mai evocatoare, mai ales atunci când are un sens spiritual propriu, având sarcina de a ne reuni și de a ne uni în sărbătoarea Creatorului!
Care este locul muzicii spirituale în cultura sârbă astăzi?
Muzica spirituală ortodoxă ocupă astăzi un loc mult mai proeminent în cultura sârbă decât acum 10 sau 20 de ani. Astăzi există un număr mic de solişti, dar un număr mare de coruri care interpretează muzica spirituală ortodoxă. Interpretarea cântărilor bisericești la unison nu este încă atât de răspândită astăzi în raport cu muzica bisericească corală, dar numărul mic, însă foarte „zgomotos” de colegi și cu mine încă luptăm pentru a păstra acel mod de a interpreta la unison muzica spirituală ortodoxă sârbă. De asemenea, există un mare interes pentru cântecele ortodoxe noi, care urmăresc să aducă credința ortodoxă mai aproape de un număr cât mai mare de oameni într-un mod modern și accesibil, pentru că cei care nu sunt atât de apropiați de credința ortodoxă trebuie să înceapă de undeva. Cred că muzica este cel mai bun mod de a cunoaște adevărul, spre cunoașterea și slăvirea lui Dumnezeu! Ceea ce le spun prin cântecul meu tuturor celor care au început călătoria către Hristos sau care sunt pe cale să înceapă este: Crede! Iubește! Bucură-te!
Adriana PETROI
integral îl puteți citi în numărul 35 din 27 august
