În dialog cu Roman Bugar, președintele Consiliului Executiv al Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, am aflat ce aduce nou cea de-a 63-a ediție a celei mai importante manifestări de la noi, Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia – Vârșeț 2023 și care sunt proiectele Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina. Discuția s-a axat și pe finanțarea celei mai importante manifestări şi pe alte teme privind evenimentele folclorice ale românilor din Voivodina.
Până unde s-a ajuns cu pregătirile pentru Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia, care se va desfășura săptămâna viitoare la Vârșeț?
- În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru spațiul acordat în săptămânalul ,,Libertatea” după mai mult timp de când nu am avut ocazia să spun ceea ce gândesc. Iată că unele lucruri se mișcă și unitatea este cea mai importantă pentru minoritatea noastră, în special după recensământ, din care reiese că suntem tot mai puțini. Este ultimul moment ca să ne trezim, să dăm toți ,,mână cu mână”, să facem și noi ca minoritate lucruri mari, pentru că știm, vrem și putem, acest fapt fiind dovedit și în trecut. Referitor la Marele Festival, da, am intrat în ultima sută de metri, este vorba despre ediția a 63-a, ceea ce este foarte important de menționat, pentru că suntem unicul și cel mai longeviv festival după cum ne place nouă să spunem, cu șase luni mai în vârstă decât Festivalul de la Guča. Însă Guča, în anul pandemiei 2020 a pierdut pasul cu noi și sunt la ediția a 62-a, iar Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia a ajuns la ediția a 63-a. Putem să ne mândrim cu toții, poate și întreg neamul românesc, să nu zic doar minoritatea noastră, de această mare realizare. Iată că se mișcă unele lucruri, după cum a fost menționat de câteva ori, fals, în spațiul public că și alte asociații organizează o ediție a festivalului cu același număr, însă noi suntem și oficial la ediția a 63-a și cred că vom avea un festival reușit. Este sigur că multă lume nu poate să înțeleagă despre ce vorbesc eu, și anume profesionalizarea festivalului, în fapt fiind o altă idee de reînnoire a acestuia, având în vedere toate lucrurile care se întâmplă în jurul nostru în acești 63 de ani. În perioada contemporană pe care o trăim multe lucruri s-au schimbat, entuziasmul nu mai este același ca în vremurile din urmă cu 30-40, sau 50 de ani. Noi trebuie să ne gândim ce să facem și ce schimbări să întreprindem cu privire la actualul festival. Am început și anul acesta sunt sigur că multe societăți și cămine culturale, care au participat la festival acum nu mai activează în măsura cum s-a activat și în trecut. Iată că mai sunt și piedici sau bețe în roată care se pun Marelui Festival, începând de la concursul Consiliului Național. Manifestarea sau așa-numitul festival care a avut loc la Sân-Mihai a fost favorizată, fiind publicat în concurs că doar societățile cultural-artistice și căminele culturale care participă la această manifestare vor beneficia de surse financiare din partea CNMNRS. Aceasta m-a durut foarte mult, dar sper că o să schimbe și criteriile în viitor, pentru că sunt multe lucruri și oameni care doresc să se termine cu dezbinările. Nu aștept ca totul să se schimbe peste noapte, zăresc o lumină la capătul tunelului și doar prin voință și dialog putem să facem ca toți românii să fie sub un acoperiș al scenei, dar anul acesta totuși nu am reușit să realizăm această dorință a etnicilor noștri. Din partea orașului Vârșeț și a lui Traian Căcina am fost sprijiniți la maxim pentru a organiza ediția de anul acesta a Marelui Festival și sunt mulțumit cum au decurs pregătirile. Organizarea acestei mărețe manifestări nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a alocat festivalului 20.000 de euro, o sumă foarte mare pentru noi ce organizăm festivalul de mai mult de 20 de ani. Alături de DPRP, festivalul se bucură și de sprijinul orașului Vârșeț, Ministerului Culturii și Informării, Secretariatului Provincial pentru Cultură, Informarea Publică și Relațiile cu Comunitățile Confesionale, Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale, Radioteleviziunii Voivodinei, și iată și al CPE ,,Libertatea”. Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat manifestării și cred că împreună vom reuși să aducem la un bun sfârșit ediția a 63-a a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia, care va fi un eveniment artistic deosebit, de care ne vom mândri toți apartenenții etniei noastre. Când este vorba despre oaspeți și programul festivalului, după cum am remarcat anterior, avem puține societăți culturale care s-au anunțat, unele dintre acestea fiind avertizate să nu participe, iar altele nu au program care ar fi fost la un nivel care ne-ar fi convenit din punct de vedere al calității. Cel mai important pentru un astfel de eveniment artistic cum este Marele Festival, este ca toate punctele din program să fie la cel mai înalt nivel artistic. Avem invitați ai manifestării din România – Ansamblul Folcloric ,,Augustin Bena” din Alba Iulia, cu formația de dansuri populare, orchestra, soliști vocali și instrumentiști, Ansamblul Focloric ,,Pusta Banatului” din Timișoara, ,,Laza Nančić” și ,,Petőfi Sándor” din Vârșeț și în seara de sâmbătă, Mariana Anghel de la Deva. Sunt sigur că, pe lângă participanții de la noi, românii din Voivodina, vom avea un program bogat și reușit. Referitor la program, puteam să avem și trei zile, dar am făcut o selecție riguroasă a soliștilor vocali și instrumentiști – din 45 de soliști care doreau să cânte la festival, au fost selectați 26-27. Deci, soliștii cei mai calitativi pe care îi are minoritatea noastră se vor prezenta pe scena Teatrului ,,Sterija” din Vârșeț.
Dan MATA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 33 din 19 august
