În momentul în care a fost deschisă cancelaria lui Dionisie Cădariu (1824-1890), avocat, și Ioan Șepețian (1841-1874), candidat de avocat, în luna februarie 1871, în strada Reședinței nr. 1602, „în vecinătatea imediată a otelului «Jalovetzky» se pare că la Vârșeț nu a funcționat nicio altă cancelarie a unui avocat român, astfel că gazeta «Albina» anunță cu optimism și cu emoții pozitive această veste, îmbucurătoare pentru românii din zonă, după cum afirmă redacția acesteia”. Ioan Șepețian a fost fiul preotului Trifu Șepețian din Chizătău, fondator al primului cor rural român.
A studiat dreptul și vioara la Pesta, devenind printre altele și membru al orchestrei Tinerimii Universitare Române. A compus și piese muzicale originale, a realizat aranjamente și s-a evidențiat și în alte domenii ale vieții muzicale românești din Monarhie. După absolvirea studiilor s-a angajat ca ,,jurasor comitatens”, însă în anul 1870 a demisionat de la acest post și la începutul anului următor a trecut la Vârșeț, din motive de sănătate.
În luna iulie a aceluiași an, oficiul a fost mutat în strada poștei nr. 1538, însă nu avem detalii referitoare la cauza acestei mutări. Oricum, dintre cei doi, în viața național-culturală, politică și confesională a românilor din zonă s-a evidențiat în special Ioan Șepețian. Cu toate că a decedat tânăr, la vârsta de doar 32 de ani (1874), Șepețian a contribuit semnificativ la activitățile cu caracter național ale românilor din Vârșeț și împrejurime, dar și mai larg, având în vedere că a fost o perioadă și redactor interimar al ,,Albinei” din Budapesta în anul 1870, numerele 76-89.
dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 36 din 7 septembrie
