Viața unui om poate lua, de multe ori, întorsături neașteptate, iar drumul său se poate schimba radical în funcție de pasiuni, alegeri și circumstanțele întâlnite. De la tradițiile din satul natal la aromele unei pizzerii din Napoli, povestea lui Georgel Bunda este un exemplu clar despre cum o pasiune poate transforma o întreagă carieră.
„Dragu mi cu cine joc că miroase a busuioc” – cu aceste cuvinte s-ar putea descrie perfect legătura dintre Georgel Bunda și meseria care l-a consacrat. Dincolo de acest condiment aromat, care face legătura cu o poveste de viață extraordinară, busuiocul simbolizează o pasiune ce i-a dat sens.
Georgel s-a născut acum 33 de ani în Petrovasâla, unde a absolvit cu succes școala elementară. Încă din copilărie, s-a implicat activ în gospodărie, ajutându-și bunicii la treburile de zi cu zi, dar și muncind pe câmp.
Cu o minte ageră și o energie molipsitoare, Georgel se descurca în orice situație. Îndrăgostit de tradițiile și obiceiurile locului natal, s-a înscris la secția de folclor a Școlii Elementare „1 Mai” din Petrovasâla și a devenit membru al Asociației Cultural-Artistice „Agroživ”, unde l-a avut ca coregraf pe Živko Oparnica. Acolo și-a descoperit talentul pentru dans, evoluând în numeroase formații și cucerind premii în întreaga țară.
La invitația asociației, a avut ocazia să reprezinte tradițiile românești și în Bulgaria, dar și în Grecia, în orașul Pefkohori. Ulterior, și-a continuat activitatea la Asociația Cultural-Artistică „Bunari”, condusă de Mira Kalinić. Și această asociație a participat la numeroase manifestări și festivaluri din țară.
De la transportul maritim la maestru pizzar
După terminarea școlii elementare din satul natal, Georgel a decis să se înscrie la Școala de Transport Maritim, Construcții Navale și Hidroinginerie din Belgrad. După doi ani, însă, și-a dat seama că acest drum nu îi aduce satisfacția dorită și s-a reîntors în satul natal. Curând după aceea, a plecat împreună cu mama sa, Gheorghina, și surioara Maria în Germania.
Nemulțumit de viața din Germania, a decis să plece în Italia. Acolo și-a început activitatea într-o pizzerie de familie din Napoli, unde a lucrat timp de șase ani. Pe măsură ce trecea timpul, a realizat că această frumoasă și interesantă meserie i se potrivește perfect și că, prin ea, s-a regăsit pe sine.
La început, nu i-a fost deloc ușor. Transporta saci de făină și alte materiale necesare, învățând treptat toate aspectele meseriei. A fost nevoie de o perioadă de acomodare și acumulare de experiență, până când a început să prepare singur aluatul. Așa au trecut șase ani, timp în care a învățat și perfecționat arta preparării pizzei.
Ileana BELU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 6 din 8 februarie 2025
