Cultură

Omagii, bucurii și emoții

Omagii, bucurii și emoții

Omagii aduse oamenilor de cultură Felicia Marina Munteanu, Cornel Mata și Aurel Mioc, promovarea revistei copilăriei noastre „Bucuria copiilor” și expoziția alcătuită din creațiile elevilor sosite la concursurile „Bucuriei” au marcat cea de-a treia seară dedicată promovării culturii românești în cadrul tradiționalei manifestări „Vara culturală vârșețeană”.
La inițiativa doamnelor Mariana Stratulat și drd. Mărioara Sfera, în seara zilei de 16 iulie, în curtea Căminului Armatei din Vârșeț au fost aduse omagii Feliciei Marina Munteanu (1945 – 2015), lui Cornel Mata (1949 – 2012) și Aurel Mioc (1932 – 2015), personalități distincte care de-a lungul vieții lor au dat o contribuție remarcabilă la literatura şi la cultura noastră în ansamblul ei.
Evenimentul a fost organizat de CPE „Libertatea” în colaborare cu Centrul de Cultură din Vârșeț. Pe post de moderator a fost și de data aceasta drd. Mărioara Sfera.
Despre viața și activitatea Feliciei Marina Munteanu a vorbit dr. Tatiana Petrică, din prezentarea căreia desprindem următoarele: „Distins om de cultură, Felicia Marina Munteanu a fost o voce lirică importantă în peisajul nostru literar. După Florica Ștefan, care a plecat din spațiul literar românesc afirmându-se ca poetă sârbă, Felicia Marina Munteanu este vocea lirică feminină cea mai reprezentativă, care a „țâșnit” odată cu generația – promoția 70 a literaturii române din Voivodina”.


Mariana Stratulat, director al CPE „Libertatea”, a prezentat viața și opera jurnalistului, poetului, profesorului și traducătorului Cornel Mata, de origine din Voivodinț, care și-a dedicat viața dezvoltării culturii minorității române din Voivodina. Doamna Stratulat a prezentat crâmpeie din ultimul interviu realizat cu Cornel Mata în aprilie 2012, publicat în săptămânalul „Libertatea”, cu câteva luni înainte de trecerea sa la cele veșnice. La întrebarea ce ne poate salva ca minoritate națională română în Serbia, Cornel Mata a dat următorul răspuns: „După părerea mea, patru sunt supapele de salvare și anume: cadre didactice bine pregătite, cunoascătoare la perfecție a limbii române, o activitate acerbă a Consiliului Național Român în direcția păstrării conștiinței de neam, ajutor permanent primit de la Țara Mamă și, nu în ultimul rând, unirea în cuget și simțiri cu cei care doresc să rămână români în sudul Dunării”.

Denis STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în numărul 30 din 23 iulie 2022