Recent, Daniel Magdu, președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române a vizitat Fundația „Nicolae Iorga” din Albania. Cu această ocazie am realizat un interviu pentru săptămânalul ,,Libertatea” cu domnul Pano Bakalli, președintele Fundației Nicolae Iorga.
Domnule Bakalli, care este, după dumneavoastră, situația aromânilor din Albania, la ora actuală?
Eu sunt astăzi cu președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia, domnul Daniel Magdu, care a venit la Saranda la „Fundația Nicolae Iorga”, îi mulțumesc mult pentru acest gest. A venit un frate de-al nostru, din Serbia la această adunare, eu vreau să-i mulțumesc mult ca a venit aici, și noi o să venim la voi, și dorim să construim o colaborare la toate nivelurile.
Vă mulțumesc pentru primirea călduroasă și frățească. Bucură faptul că vom putea face o colaborare de lungă durată, dintre voi, românii din Albania, și noi, românii din Serbia. Noi, românii de pretutindeni, ne confruntăm cu unele încercări, care sunt foarte similare, din domeniul păstrării culturii, a învățământului, informare în limba noastră maternă, ceea ce constituie elementele de bază ale menținerii identității noastre naționale. Totodată, știm că nu este ușor, dar cred că acest schimb de experiențe între noi, cei care trăim în aceste comunități istorice, pot ajuta la îmbunătățirea calității și a soluțiilor pe care le aflăm în scopul menținerii identității noastre naționale, care se bazează pe elementele pe care le-am menționat, iar un element foarte important este și religia.
-Noi, cei de la Fundația „Nicolae Iorga”, avem deschise două școli, o școală la Selenița, și altă școală în dialectul aromân dar și în limba română. Să știți că limba română este coloana vertebrală a statului român, și această coloană vertebrală are dialectele aromân, istro-român și megleno-român. Noi vrem o colaborare cu frații din Serbia, dorim să cunoaștem experiența lor, în ceea ce privește domeniul cultural și păstrarea limbii. Limba română să fie aceiași limbă și în Serbia și în Grecia și în Macedonia și în Bulgaria. Sunteți bineveniți la noi iar, în viitor și noi o să vă vizităm. Noi suntem recunoscuți ca minoritate, ceea ce este un lucru foarte bun și avem o bună colaborare cu statul albanez. Noi vrem să fim ca minoritate aromână – română. Această situație este similară cu poziția în care se află valahii, pentru mine ei vorbesc aceeași limba ca noi. Fundația „Iorga”, după cum vedeți, are și biblioteca „Mihai Eminescu”, vedeți personalități române mari aici. La Corcea avem Biserica Sfântul „Sotir” unde se face slujba în limba română, dar și pe dialectul aromân, avem la Moscopole un centru mai mare, Mitropolia aromânilor din toți Balcanii. Noi și cu frații noștri din Serbia trebuie să ne obținem drepturile noastre în baza constituției statului albanez, respectiv statul sârb. Cele două state trebuie să intre în Uniunea Europeană.Urmează să facem schimb cultural, în domeniul informării, în domeniul afacerilor. Înțelegem perfect situația fraților noștri din Valea Timocului, așa cum o înțelegeți și voi foarte bine, iar experiența o vom transmite fraților noștri din Macedonia. În Macedonia, minoritatea aromână este foarte numeroasă, aceiași situație este și în Grecia și în Bulgaria. Noi vrem să facem un pas în față și să venim la București cu întreaga noastră echipă, pentru că dorim o legătură mai bună cu statul român. Cu toții, ne aflăm sub o singură umbrelă, iar umbrela noastră este statul român, este țara mamă, este statul nostru, este România. Noi nu facem politică, politica stă departe de noi, vrem să avem colaborare, vrem să realizăm drepturile minorităților pentru a avea școli, cultură, biserică și copiii noștri să vorbească limba română, și să meargă la biserică și slujba să o facă în limba maternă, și vrem ca toți frații noștri din Balcani să se bucure de aceleași drepturi.
Astăzi aromânii sunt recunoscuți ca minoritate, au biserica lor în Corcea, biserica Sfântul Sotir. Ce credeți dumneavoastră? Ce ar trebui făcut mai bine pentru comunitatea aromână?
Vezi, toate drepturile minorităților, pentru toate minoritățile oriunde s-ar afla, nu doar din Balcani, ci de pretutindeni, sunt un drept universal al lor. Nu avem probleme cu statul albanez, statul albanez ne-a dat toată libertatea nouă, și mingea este la noi. Asociațiile trebuie să fie eficiente în Balcani, iar statele respective să respecte legile acelui stat prin care sunt reglementate drepturile pe care le avem. Noi, aromânii din toate țările din Balcani, suntem oameni care vor să colaboreze, să genereze pace, nu vrem conflicte, nu vrem să se apară probleme rele, și până la urmă, toate celelalte probleme care se impun într-o parte sau alta, noi nu le vedem ca probleme, și dacă vedem că nu avem probleme putem să mergem mai bine înainte. Din anul 2017 suntem recunoscuți ca minoritate și vom beneficia de drepturile noastre încet, încet vom începe să deschidem și școli în dialect și când o să devină școală de stat, o să avem un program, un proiect și cu academicieni. În cadrul Fundației ”Nicolae Iorga” se desfășoară foarte multe activități. Iorga era o personalitate mare, care a ridicat istoria aromânilor din Balcani, românismul din Balcani. O personalitate mare care a apărat Albania la Conferința de Pace de la Paris din anul 1919, un om universal, și noi avem inaugurat un martor a lui Haralampie Balamaci în Corcea care a dat toată viața lui pentru neamul lui românesc. După cum am spus deja, în cadrul bibliotecii „Eminescu”, se desfășoară activități culturale. Suntem reprezentați la Carnavalul din Corcea, la un festival în Kavaja acum deschidem un curs pentru limba în Sqepur de Berat și încet, încet progresăm… Ne pare bine că ne-a onorat cu vizita sa, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale din Serbia, și a expus unele idei referitoarea la o viitoare colaborare, atunci lucrurile se vor face mai bine, și doar dacă nu reușim să colaborăm, numai faptul ca facem un schimb de experiențele, contează foarte mult. Îî mulțumesc mult pentru aceasta.
De asemenea, care este activitatea Fundației „Nicolae Iorga”, fundația pe care o conduceți?
Fundația „Nicolae Iorga” are un proiect, un program, prin care ridicăm monumente tuturor personalităților istorice a românilor din Albania, de exemplu, cum este bustul lui Nicolae Iorga, cum este bustul lui Eminescu, Porumbescu. Celelalte proiecte sunt pentru școli, pentru colaborare cu familii vulnerabile și, pe urmă, va ajunge în curând și recensământul și noi știm câți cetățeni are Albania, fiecare om are libertate, este democrație, să se declare după părerea lui. Noi știm câți aromâni suntem, câți români suntem în Albania, așa cum ne spunem noi, că unii spun aromâni, alții spun țințari, vlahi, meglearomâni, ideea, în concluzie, mergem cum să spun, dacă un tren se duce pe șine, noi am intrat pe șine și noi știm care este românitatea în Balcani. Avem și ziua noastră națională, ziua romanismului din Balcani, 10 mai. Nu contează dacă este 23 mai sau 10 mai pentru că noi, vedem că statul român s-a luptat pentru noi, și a stabilit 10 mai ziua românismului. Ziua românismului este dată prin lege, unii pot să o aniverseze pe 23. Acestea sunt niște probleme pe care le au asociațiile, oamenii nu sunt bine informați și liderii sunt acei care conduc, iar poporul de jos, de la bază cunoaște realitatea. Își fac jocurile așa cum au făcut la Constanța la 23 mai. Ce-i 23 de mai, frate? Statul român, nu că e statul român, dar ziua romanismului în Balcani este 10 mai, data este la 9 mai și a ieșit oficial la 10 mai. Nu e nimic, strategia pe care a avut-o statul român pentru ca să fim recunoscuți.
După cum ați menționat dumneavoastră, în Albania Legea pentru protejarea minorităților naționale numărul 96 din 2017, recunoaște printre minorități și pe cea aromână, articolul 2. Și dreptul acesteia de a-și păstra identitatea lingvistică, culturală și religioasă din articolul 12, astfel inițiativele organizaților aromâne din Albania se încadrează întru-un cadru legal deja existent. Câte școli există, și cum se desfășoară procesul educativ-instructiv?
Sunt două școli în dialect, la inițiativa comunităților și a Fundației „Nicolae Iorga”, după cum am spus, la Selenița și la Sqepur de Berat și la Diviaka și la Corcea. Să se învețe dialectul și mai apoi și limba română. Că noi cu dialectul aromân nu putem să mergem undeva, că dialectul este dialect. Dialectul trebuie să îl învățăm dar și limba română oficială.
Aveți colaborare și sprijin din partea statului Român?
Da. Avem sprijin de la statul Român care oferă sprijin școlilor pentru românii din afara granițelor și acest fapt este un lucru mare. Să știți că școlile sunt mare lucru. Dacă nu am avea școli, nu am putea trimite studenți din Albania la studii în România. Este mare lucrul că pentru un student român din Albania, din Valea Timocului sau din Macedonia, care vine la studii, statul român asigură cazare, burse speciale, iar școlarizarea durează șapte ani sau chiar și mai mult. De asemenea, am obținut finanțare, un sprijin mai mare pentru școală, toate acestea realizându-se prin proiecte. Nu poate să dea bani statul român fără un proiect concret, și anume, proiectul la nivel de asociație. Proiectul să meargă la nivel de comunitate, dacă nu merge în numele comunității, nu se aprobă. Ne bucurăm de un mare ajutor din partea statului român.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 30 din 23 iulie 2022
